6.8 C
București
duminică, 18 februarie 2024
AcasăSpecialAFP: Transparenţa privind AVERILE politicienilor dă rezultate

AFP: Transparenţa privind AVERILE politicienilor dă rezultate

Arătată cu degetul pentru corupţia care îi otrăveşte viaţa cotidiană, România a ales, din 2003, calea transparenţei în privinţa averilor miniştrilor, aleşilor şi funcţionarilor, o decizie care i-a iritat mereu pe politicieni, dar care, potrivit experţilor, are efecte pozitive, comentează vineri agenţia France Presse, citată de Agerpres.

Unele măsuri pe care Franţa abia acum le ia în calcul pentru asanarea morală a vieţii politice sunt, astfel, în vigoare de mai mulţi ani în România.

“România este un model de bune practici în termeni de luptă împotriva corupţiei prin mijloace administrative”, afirmă, într-un interviu pentru AFP, Horia Georgescu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), un organism public creat în 2007 la sfatul Comisiei Europene, pentru a verifica situaţiile de dobândire ilicită a averilor sau conflictele de interese.

În total, 300.000 de români – aleşi locali, parlamentari, funcţionari, miniştri, poliţişti, magistraţi sau responsabili sindicali (adică 39 de categorii de persoane) – trebuie să-şi declare şi să-şi actualizeze în fiecare an averile şi acţiunile la companii private, precum şi pe cele ale partenerului sau partenerei de viaţă. Cei cu declaraţii false sunt pasibili de sancţiuni.

Circa patru milioane de declaraţii pot fi consultate astăzi pe site-ul ANI. În perioada electorală se adaugă până la 800.000 de declaraţii suplimentare, depuse de candidaţi.

“Publicarea acestor declaraţii reprezintă un excelent filtru public, un instrument care le permite alegătorilor să se gândească bine la cei pe care îi votează”, adaugă Georgescu.

Însă pentru a se ajunge aici, a trebuit să fie învinsă ostilitatea deschisă a parlamentarilor, care au încercat tot posibilul să împiedice întărirea legislaţiei, notează AFP.

“Legea de creare a mecanismului de verificare a declaraţiilor de avere a figurat printre textele care au avut cel mai dificil parcurs în Parlament, deoarece miza era extrem de importantă: blocarea controlului detaliat şi profesional al averilor”, declară pentru AFP Laura Ştefan, expert în lupta anticorupţie din cadrul grupului de reflecţie Expert Forum.

În opinia Laurei Ştefan, care a lucrat la acest proiect de lege alături de fostul ministru al justiţiei Monica Macovei, artizan recunoscut la Bruxelles al unor reforme cheie în acest domeniu, rezultatele sunt încurajatoare.

“Unii parlamentari şi-au pierdut mandatul după decizii ale justiţiei care au confirmat că s-au aflat în conflict de interese” sau că au ocupat, spre exemplu, mai multe funcţii publice în acelaşi timp, subliniază ea.

Verificările realizate de inspectorii ANI – aproximativ 30 – pot duce de asemenea la condamnări penale sau la confiscarea averilor obţinute ilicit.

Într-unul din cele mai răsunătoare cazuri, în timpul percheziţiilor la poliţişti acuzaţi că au oferit permise de conducere în schimbul unor bani, anchetatorii au descoperit 500.000 de euro ascunşi în cutii de pantofi. Inculpaţii nu au putut explica provenienţa banilor, care au fost confiscaţi.

În timp ce în Franţa cazul fostului ministru al bugetului Jerome Cahuzac – care a fost nevoit să demisioneze după ce a ascuns că a deţinut un cont bancar în Elveţia – a provocat un seism, Georgescu subliniază că în România şapte miniştri au fost demişi din funcţii după ce ANI a descoperit probleme de integritate.

Evocând dezbaterea privind publicarea declaraţiilor de avere de către aleşii francezi dorită de preşedintele Francois Hollande, dar taxată de unii drept “voyerism”, el susţine că argumentele oamenilor politici sunt aceleaşi peste tot: “Scopul lor este să-şi ascundă de electorat averile importante şi legăturile de afaceri”, invocând protejarea vieţii private. “Însă acest argument nu ţine, odată ce au decis să intre în politică”, afirmă el.

Însă în România o parte a clasei politice continuă să ducă un război de uzură împotriva transparenţei, mai scrie AFP. Mai mulţi parlamentari şi preşedinţi de consilii departamentale vizaţi de anchete au cerut Curţii Constituţionale să interzică publicarea declaraţiilor de avere. Alţii au încercat să-şi folosească forţa de convingere direct asupra unor inspectori ai ANI.

“Ameninţări telefonice, scrisori prin care ni se dau asigurări că vom merge la închisoare în cazul în care continuăm investigaţia, reduceri de buget, presiunile sunt extrem de puternice”, precizează pentru AFP un inspector, sub protecţia anonimatului.

Preşedintele ANI confirmă aceste lucruri: “Am trecut prin momente dificile, în 2010 ANI a fost declarată neconstituţională”, după care Parlamentul a revenit asupra votului său, sub presiunea Bruxellesului. “Este o poveste fără sfârşit, însă asta arată că acţiunea noastră îşi atinge scopul”, adaugă el.

Cele mai citite
00:00:27

VIDEO. “Israelul respinge impunerea unui stat palestinian,” spune Netanyahu

Duminică (18 februarie), Israelul și-a oficializat opoziția față de ceea ce a numit "recunoașterea unilaterală" a statului palestinian și a declarat că orice acord...

Traficant de droguri, arestat la Craiova

Un traficant care comercializa canabis la Craiova pentru suma de 500 lei la fiecare tranzacție a fost arestat. În urma perchezițiilor, oamenii legii au...

Turcan la Sibiu: PNL transformă județul într-un model de succes

Cu prilejul unei conferințe de presă, la Sibiu, Raluca Turcan, preşedintele Organizaţiei Judeţene Sibiu a PNL, ministru al Culturii, a evidențiat contribuția decisivă...
Ultima oră
Pe aceeași temă