7.5 C
București
miercuri, 21 februarie 2024
AcasăSpecialAFP: Brexit, un divorț după 40 de ani de căsătorie fără dragoste

AFP: Brexit, un divorț după 40 de ani de căsătorie fără dragoste

Marea Britanie a inițiat, miercuri, procedura privind ieșirea din Uniunea Europeană, după mai mult de patru decenii de căsătorie „mai mult din interes decât din iubire” și în care chestiunile economice au primat întotdeauna în fața proiectului politic, se precizează într-un comentariul al agenției France Presse, citat de Agerpres.

Inițial, Marea Britanie nu a dorit să adere la proiectul european, conceput într-un spirit de reconciliere după al Doilea Război Mondial. Ca țară învingătoare în război, „nu ne simțeam atât de vulnerabili încât să ne asociem”, explică Anand Menon, profesor de politică europeană la King's College of London.

În plus, britanicii au rămas orientați către relația lor specială cu SUA și cu imperiul colonial britanic, sau cu ce mai rămăsese din el. Totuși, Londra a văzut cu ochi buni proiectul european și chiar l-a susținut, mărturie fiind discursul susținut la Zurich în anul 1946 de Winston Churchill, în care acesta a cerut crearea „Statelor Unite ale Europei”. Însă la începutul anului 1960 contextul se schimbă odată cu rămânerea creșterii economice a Marii Britanii în urma celei a Franței și Germaniei, astfel că piața comună europeană devine atractivă.

Dar aderarea Marii Britanii la Comunitatea Economică Europeană (CEE) este oprită în anul 1961 de primul veto al Franței, decis de generalul Charles de Gaulle, care vedea în Marea Britanie „calul troian” al americanilor în Europa și punea la îndoială faptul că britanicii ar avea un spirit european. Britanicii mai încearcă încă o dată în anul 1967, dar și atunci Charles de Gaulle se opune prin veto, notează sursa citată.

Marea Britanie reușește în final să se alăture CEE în anul 1973. Dar această dată coincide cu primul șoc petrolier, astfel că efectul economic favorabil al intrării în piața comună se lasă așteptat. Prin urmare, britanicii se gândesc la scurt timp să părăsească blocul comunitar, însă la referendumul din anul 1975 un procent de 67% dintre cei prezenți la urme au ales rămânerea în CEE.

Acest rezultat nu a atenuat însă reticențele britanicilor față de proiectul european, mai ales că responsabilii lor politici, atât laburiști cât și conservatori, nu păreau dispuși să fructifice beneficiile oferite de CEE, ei fiind preocupați mai degrabă de apărarea suveranității naționale.

Iar prima criză nu a întârziat să apară. În anul 1979, guvernul de la Londra a refuzat să participe la sistemul monetar european, invocând suveranitatea națională. Apoi s-a opus oricărei inițiative de aprofundare a integrării politice europene, în anul 1985 a refuzat să se alăture acordurilor Schengen, iar în 1993 nu a vrut să intre în zona euro.

Toată această politică a fost justificată de premierul Margaret Thatcher în anul 1988 prin respingerea de către țara sa a ideii creării 'unui superstat european care să-și exercite dominația de la Bruxelles'. Însă patru ani mai devreme același premier conservator obținuse o scădere substanțială a contribuției britanice la bugetul comunitar pentru care a insistat atunci prin celebra expresie „I want my money back”.

Neîncrederea Londrei față de Bruxelles se amplifică la mijlocul anilor '90 odată cu crearea partidului UKIP, care a militat pentru ieșirea din Uniunea Europeană. Succesele electorale ale acestei formațiuni, mai ales la scrutinul europarlamentar din anul 2014, determină Partidul Conservator, care oricum avea o aripă eurosceptică, să-și înăsprească discursul împotriva instituțiilor comunitare. Criza din zona euro și imigrația pe scară extinsă — deși această imigrație a contribuit la creșterea economică — au radicalizat dezbaterea, fapt care l-a determinat pe premierul David Cameron să convoace pentru 23 iunie 2016 referendumul care a decis în final Brexitul.

Pe aceeași temă:


VIDEO. Marea Britanie şi UE au dat oficial startul Brexit. Ambasadorul britanic, Tim Barrow, i-a predat președintelui Tusk scrisoarea de declanșare a Brexit-ului. Principalele puncte ale documentului 

Ambasadorul Marii Britanii în cadrul Uniunii Europene, Tim Barrow, îi va înmâna personal, miercuri, președintelui Consiliului European, Donald Tusk, scrisoarea de notificare privind declanșarea Brexit-ului.


Cancelarul german Angela Merkel a anunțat că respinge termenii de negociere propuși de premierul Theresa May: UE va fixa inițial condițiile privind ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar 

Cancelarul german, Angela Merkel, a afirmat, miercuri, că Uniunea Europeană trebuie să fixeze condiţiile în care Marea Britanie se va desprinde de Blocul comunitar, după care vor urma negocierile pe tema viitoarei relaţii bilaterale. Astfel, a respins propunerea Londrei privind purtarea de discuții în paralel.


 

Cele mai citite

Sondaj Avangarde: 53% dintre români – de acord ca alegerile europarlamentare să fie comasate cu localele

Peste jumătate dintre români - 53% - se declară de acord ca alegerile europarlamentare să fie comasate cu alegerile locale, potrivit unei cercetări sociologice...

CSAT se reunește astăzi. Principala temă de pe ordinea de zi

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se reuneşte, astăzi, în şedinţă la Palatul Cotroceni.Săptămâna trecută, Administraţia Prezidenţială a anunţat că preşedintele Klaus Iohannis...

Manichiura semipermanentă – ce trebuie să știi despre aceasta?

Manichiura cu ojă semipermanentă este extrem de populară și a câștigat recunoașterea multor femei din întreaga lume. Procedura presupune aplicarea unui lac special pe...
Ultima oră
Pe aceeași temă