8.3 C
București
marți, 5 martie 2024
AcasăSpecialAfinitati selective

Afinitati selective

Starea de tensiune intervenita intre Romania si Italia are explicatii mai complexe decat am putea crede pornind de la delictele comise de cetateni romani in Peninsula. Italia si Romania sunt cele mai mari si populate tari ale flancului sud-estic mediteraneean, din NATO si UE.

Exista insa si alte apropieri tulburatoare in istoria si cultura politica a acestor tari. Italia, la fel ca Romania, este un stat national unitar tanar, confruntat cu "irredenta" proprie si a vecinilor, neintrerupt de la crearea lor, in a doua parte a secolului al XIX-lea, respectiv dupa primul razboi mondial. In ambele tari a functionat un febril romantism politic, colorat mesianic, de la Garibaldi si Balcescu pana la Mussolini si Corneliu Zelea Codreanu. Diferentele mari dintre nord si sud in Italia au avut si au ca pandant diferentele dintre Transilvania si Vechiul Regat. Diferentele dintre elitele burgheze intreprinzatoare si taranii si proletarii din Peninsula se regasesc in diferentele cronice dintre patura "superpusa" minoritara si restul populatiei, in Romania. Modernizarea economica si politica intarziata a dus la prelungirea unor linii de ruptura, culturale, economice, etnice, sociale si politice, pana azi, in ambele tari. Intamplarea face ca palatul Accademiei di Romania din inima Romei, unde premierul Tariceanu si ministrul Cioroianu l-au intalnit zilele trecute pe dl Argint, sa fi fost daruit de Roma Romaniei, si inaugurat cu decenii in urma, in prezenta lui Benito Mussolini si a Regelui Carol al II-lea. si atunci, in concordia valorilor corporatiste, total impartasite, si acum, in discordia valorilor europene, inegal impartasite, Italia si Romania sunt ca doi frati in doua tulpini.
In urma debarcarii americanilor in Sicilia, in 1943, Italia, principal aliat al Germanei fasciste, a avut norocul sa treaca in tabara invingatorilor occidentali. Pentru ca englezii si americanii au evitat o debarcare in Balcani, Romania, aliat fidel pana la 23 august 1944 al Germanei hitleriste, va nimeri pret de o jumatate de secol in lagarul comunist  sovietic. Dupa razboi, italienii fascisti sau regalisti, in majoritate, au digerat greu reactia vehementa a comunistilor si partizanilor, minoritari dar normativi. Un conflict niciodata recunoscut ca atare a condus, in linie dreapta, la "anni di piombi", anii de plumb ai atentatelor teroriste care au zguduit Italia intre 1969 si 1984. Atunci au pierit aproape 500 de oameni in 15.000 de explozii cu bomba sau asasinate puse la cale de extrema stanga, extrema dreapta si Mafia. De multe ori, in spatele lor au stat insa inalti functionari ai statului, armatei si serviciilor secrete. Ministri, prim-ministri, procurori, bancheri, profesori universitari, politisti si anarhisti au fost luati de tavalugul unui razboi civil niciodata declarat si, de fapt, niciodata inchis. Romania postbelica, dupa 1945 si dupa 1989, a cunoscut acelasi spatiu gri, foarte neclar, al taberelor si rolurilor inselatoare, care si-au schimbat doar parul. Fostii comunisti si membri ai serviciilor secrete au trecut cu arme si bagaje in democratie, in primele randuri ale beneficiarilor, in timp ce victimele comunismului si-au prelungit statutul si ca victime ale capitalismului. Amanarea solutiilor, un climat politic intern de violenta fizica si simbolica au functionat deopotriva in Italia si Romania, chiar daca la scara diferita.
Cazul cel mai actual de similaritate italo-romana se regaseste in raportul dintre politica si justitie. In Italia, coruptia la varf a clasei politice, secondata de Mafia, a provocat reactia virulenta a clasei judiciare, in frunte cu ceea ce italienii au numit "procurorii iacobini". In toiul acestui razboi de la inceputul anilor ’90, au disparut toate partidele traditionale. S-au sinucis sau au fost asasinati zeci de politicieni si procurori. Dar nici aceasta problema n-a fost rezolvata. si azi, Italia este scena deschisa a unor razboaie politico-judiciare, intre dreapta si stanga, in cautare de noi ideologii si lideri. Crima lui Mailat face parte, prin efecte, din acest episod.
In Romania, suntem de-abia la inceputul unui conflict intre republica procurorilor ultrajustitiari, al caror rol necesar poate fi perceput uneori si ca abuziv, si o clasa politica corupta sau suspectata de coruptie, care-si uneste anticorpii deasupra partidelor si persoanelor.
Incidentele provocate de delincventi romani sau romi la Roma sunt doar indicatorul acut al unor evolutii romano-italiene in oglinda. Oglinda italiana e poate de Murano, a noastra – ceva mai ondulata si cu smaltul dus. Amandoua sunt insa sparte.

Emil Hurezeanu
Emil Hurezeanuhttp://emil-hurezeanu
Emil Hurezeanu - director editorial
Cele mai citite

“Back To Origins”. Nicolo Napoli se întoarce în Oltenia pentru a zecea oară

Dragoste cu năbădăi între FCU Craiova și Nicolo Napoli. Italianul se întoarce pentru a zecea oară în Oltenia. "Nicolo Napoli se reîntoarce", anunță clubul. Nicolo...

Crina Duță, noi metode educaționale la Punctul IT București

Crina Duță explică beneficiile pentru copii ale noilor metode educaționale de la Punctul IT și modul de desfășurare al acestora în două locații noi...

Taxă globală pentru miliardari. Vis sau realitate?

Mai multe țări iau în calcul introducerea unui impozit minim global pentru miliardari. Reprezentanții țărilor G20 au discutat propunerea la un summit de...
Ultima oră
Pe aceeași temă