Cedarea de către stat a căii ferate la privaţi, aceştia plătind primului o chirie şi preluând de la acesta obligaţia întreţinerii ei, pare a fi la prima vedere o afacere bună pentru ambele părţi. Primul scapă de obligaţia reparaţiilor costisitoare, în timp ce firmele private ajung să plătească o chirie anuală fixă la nivel modic, în locul vechiului tarif mai piperat plătit statului pentru fiecare tren şi kilometru parcurs, numit TUI (tarif de utilizare a infrastructurii).
Ca de fiecare dată însă când statul face afaceri cu privaţii, ultimii par a fi mult mai avantajaţi. Calculele României Libere arată însă că statul încasează din această chirie de câteva ori mai puţini bani decât cei pe care i-ar fi primit din TUI.
Privată sau de stat, calea ferată rămâne proastă
Faptul că scapă de obligaţia întreţinerii căii ferate nu pare a fi un avantaj consistent, cum nici firmele private nu îşi bat capul cu ea. Siguranţa traficului pe secţiile operate de privaţi se asigură nu prin repararea liniei cum ar fi normal, ci prin micşorarea vitezei de circulaţie, la fel cum se întâmpla şi atunci când aceeaşi linie era la stat. Spre exemplu, distanţa de 64 de kilometri dintre Costeşti şi Roşiori Nord este parcursă de trenurile operatorului privat ce a închiriat această linie de 90 de minute, ceea ce corespunde unei viteze medii de circulaţie de 42 kilometri la oră. Cazul nu e unic şi încă nu este vizibil efectul pozitiv al închirierii liniilor asupra condiţiilor de circulaţie pe calea ferată.
Închirierea micşorează veniturile statului
CFR SA a închiriat în toamnă firmei Viatera Spedition o secţie de 32 de kilometri pentru suma de 89.000 de lei. Dacă nu ar fi închiriat-o şi ar fi încasat TUI din partea operatorilor privaţi CFR SA ar fi încasat 437 mii lei. Suma este calculată în ipoteza a două perechi de trenuri pe zi pe secţia închiriată, nivelul TUI fiind de 9 lei pe tren şi kilometru parcurs de acesta. Situaţia nu e unică. În cazul unor secţii cu o lungime totală de 139 kilometri închiriate în toamnă firmei GFR, aceasta s-a angajat să plătească statului o chirie anuală de 135 mii lei, în timp ce încasările ce ar fi putut fi obţinute din TUI la 4 trenuri pe zi ar fi fost de 1,89 milioane lei. Raportul dintre veniturile din chirii obţinute de CFR SA,în urma cedării liniilor cu ocazia licitaţiilor din toamnă şi veniturile ce le-ar fi putut obţine dacă nu ar fi închiriat liniile şi ar fi încasat TUI ajunge şi la 1 la 14.
Politica închirierii ieftine a liniilor face ca CFR SA să aibă de la an la an mai puţini kilometri în administrare, dar şi mai puţini bani pe care să i folosească la repararea căii ferate ce îi rămâne. Dacă în 2008 CFR SA încasa din TUI peste un miliard de lei, anul trecut veniturile din acest tarif au scăzut la 830 milioane lei.
Operatorii privaţi: investim mai mult ca statul
Firmele private sunt de acord că statul încasează mai puţin bani prin închirierea liniilor, dar afirmă că acesta este avantajat deoarece nu mai trebuie să îşi bată capul cu întreţinerea căii ferate oferite spre închiriere. George Buruiană, preşedinte al Asociaţiei Transportatorilor Feroviari Privaţi din România (ATFER) respinge ideea că diferenţa dintre cheltuielile mari ale privaţilor, avute în trecut de aceştia cu plata TUI la stat, şi cele mai mici din prezent, reprezentate de chiriile plătite CFR SA, ar fi de fapt profituri ce se scurg în buzunarele lor. „Banii nu îi bagă în buzunar deoarece sunt cheltuieli cu întreţinerea liniilor. Un privat va investi mai mulţi bani decât a cheltuit CFR SA căci compania de stat nu are bani suficienţi”, spune el. Lucrări nu se fac însă, afirmă Maxim Rodrigo, lider de sindicat la CFR Călători. „Reparaţiile sunt doar pe hârtie”, spune acesta. Întrebat însă cum se explică viteza redusă de circulaţie a trenurilor, inclusiv pe secţiile închiriate privaţilor preşedintele ATFER recunoaşte că „e posibil ca unii privaţi să nu repare liniile cum ar trebui”. CFR SA a refuzat ieri să informeze care sunt sumele pierdute anul trecut prin închirierea liniilor de cale ferată.
