Deoarece influenţa parlamentului iranian asupra deciziilor strategice care privesc programul nuclear şi politica externă este inexistentă, rezultatul alegerilor parlamentare poate fi interpretat drept „un referendum privind statura politică a lui Ahmadinejad”, constată agenţia de ştiri Associated Press. În acest caz, statura preşedintelui pare să se fi diminuat semnificativ: dintre primele 197 de mandate decise sâmbătă, 102 au fost câştigate de aliaţii ayatollahului Khamenei, iar alte şase au fost atribuite unor candidaţi independenţi opuşi lui Ahmadinejad, restul mandatelor fiind împărţite între susţinătorii preşedintelui şi candidaţi de centru.
„Având în vedere că după oprimarea violentă a mişcării de protest de acum trei ani nu mai există în Iran o opoziţie adevărată, alegerile parlamentare au fost o luptă pentru putere în lagărul conservatorilor”, este de părere cotidianul elveţian Neue Zürcher Zeitung.
Sfârşitul erei Ahmadinejad?
Conform Associated Press, înfrângerea lui Ahmadinejad se datorează în primul rând repetatelor încercări ale acestuia de a contesta autoritatea aproape absolută a lui Khamenei, iar o posibilă urmare a triumfului ultraconservatorilor ar putea fi o poziţie şi mai intransigentă decât cea adoptată până acum în privinţa programului nuclear al Iranului.
Totodată, rezultatul face aproape imposibilă dorinţa lui Ahmadinejad de a îşi numi drept succesor pe unul dintre apropiaţii săi. Mai probabil, la alegerile prezidenţiale care vor avea loc în 2013 nu vor fi înscrişi decât loialiştii lui Khamenei. „Se pare că era lui Ahmadinejad în istoria politică a Iranului se apropie de sfârşit”, a declarat analistul politic iranian Davud Hermidas Bavand, citat de Neue Zürcher Zeitung.
Israelul cere garanţii
Indiferent către cine se va înclina balanţa puterii la Teheran, Israelul pare hotărât să facă uz de forţă pentru a preveni ca regimul iranian să ajungă în posesia unei arme nucleare. Conform cotidianului britanic The Telegraph, în întâlnirea care va avea loc astăzi, la Washington, între premierul israelian Benjamin Netanyahu şi preşedintele SUA, Barack Obama, Netanyahu va cere Americii să garanteze că nu va permite Iranului să obţină o bombă nucleară. În cazul în care Statele Unite nu vor fi dispuse să ofere această garanţie – care ar implica, cel mai probabil, o intervenţie militară, Israelul ar putea acţiona împotriva Iranului în următoarele luni. Temerile Israelului în privinţa unui ajutor militar extern au fost exprimate de ministrul de Externe Avigdor Lieberman, care a declarat, conform Associated Press, că neputinţa comunităţii internaţionale de a opri masacrul din Siria „pune sub semnul întrebării promisiunea acesteia de a garanta pentru siguranţa Israelului”.
