Comisiile de specialitate din Parlament au dat un aviz favorabil, în unanimitate, lui Adrian Curaj pentru funcția de ministru al Educației, conform Mediafax.
La audieri, Adrian Curaj a vorbit despre prioritățile sale, arătând că printre acestea se numără susținerea sportului în școli, a educației pentru sănătate, a experimentelor științifice pentru învățare. Totodată, el a atras atenția că este extrem de importantă formarea profesorilor, pentru că „putem avea lucruri spectaculoase, dar să nu avem cine să le predea”.
„Cred că trebuie sa avem programe target-ate de investiţii în şcoli, mai ales în şcolile din rural. Cred că trebuie neapărat să aducem şcolile la un standard minim de calitate”, a mai spus Curaj.
El a menționat că nu va uita nici învăţământul antepreşcolar şi preşcolar, precizând că are doi nepoţi, unul în România, altul în Germania.
„Cred că trebuie să continuăm demersurile privind instrumentele care asigură accesul şi echitatea în învăţământul superior. Am lucrat foarte mult cu experţi străini (…) şi trebuie să spunem că în România se poate lucra. Nu vom vedea performanţă internaţională şi universităţile acolo unde le este locul până nu vom face reală autonomia universitară, asociată cu transparenţa datelor. Cred că dacă nu ne gândim la corelarea învăţământului cu cerinţele pieţei muncii facem o mare greşeală. Eu cred în performanţa universităţilor româneşti şi trebuie să ne recăpătăm poziţia de leaderi Bologna”, a mai spus ministrul propus pentru Educație.
Întrebat ce va face în legătură cu faptul că Universitatea București a infirmat verdicte ale Comisiei de Etică a ministerului privind plagiatul, Curaj a răspuns că este convins că se va putea dialoga și că vor putea fi luate astfel decizii.
„Vom încerca să facem toate corecţiile necesare, unele lucruri le vom menţine, altele le vom corecta, unele vom menţine în principiul continuităţii altele vom corecta pentru încrederea în sistemul de învățământ superior şi cercetarea din România”, a mai răspuns Adrian Curaj.
În vârstă de 57 de ani, Adrian Curaj a absolvit Universitatea Politehnică din București – Facultatea Electronică și Comunicații, în 1983, iar în 2003 a obținut un master în Administrarea Afacerilor, la Institutul pentru Mediul de Afaceri și Administrație Publică din București (ASEBUSS), în parteneriat cu University of Washington din Seattle. De asemenea, în 2007 a obținut un certificat postuniversitar la Colegiul Național de Apărare.
El este membru în Comitetul de Conducere al Comisiei Fulbright, în Comisia Națională a României pentru UNESCO, al Societății Română de Automatică și Informatică Tehnică, dar și al EUROSCIENCE-European Association of Researchers.
În prezent, Curaj este profesor la Universitatea Politehnică din București, șef al Catedrei UNESCO pentru Politici în Știință și Inovare la Școala Națională de Studii Politice și Administrație Publică (SNSPA), iar din 2010 este director general al UEFISCDI- Unitatea Executiva pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetare, Dezvoltare și Inovare. Tot din 2010 este colaborator al Fundației Universitare a Mării Negre, din conducerea căreia fac parte Dan Dungaciu și academicianul Mircea Augustin Malița.
În perioada 2007-2008, Adrian Curaj a fost consilier guvernamental pe IT şi cercetare al lui Călin Popescu Tăriceanu, el demisionând odată cu schimbarea Guvernului.
În decembrie 2009, Curaj a fost numit de premierul de atunci Emil Boc la conducerea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, unde a rămas până în septembrie 2010, când a fost demis de ministrul Educaţiei de la acea vreme, Daniel Funeriu.
Din 2008 și până în 2011, a fost vicepreședinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice în Învățământul Superior, iar din 2007 până în 2011 a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Consiliului Național de Etică în Cercetare.
Totodată, Adrian Curaj este, din 2012, membru al European Forum of Forward Looking Activities – Comisia Europeană, între 2010 și 2012 a fost membru al Bologna Foliowup Group, iar din 2008 este expert in Task Force – Fostering and Building Human Capital of the Regional Cooperation Council, în timp ce din 2005 până în 2006 a fost membru al board-ului European Association of Research Managers and Administrators.
De asemenea, el a coordonat proiecte de cercetare și a publicat articole științifice și cărți, două dintre invențiile la care este co-autor luând medalii de aur la Salonul de Invenții de la Geneva, în 2009 și 2013.
Curaj este autorul a peste 100 de articole științifice în reviste de specialitate sau în volumele unor conferințe internaționale, are 21 de cărți științifice ca editor, autor sau coautor, majoritatea în managementul cercetării, foresight și învățământ superior. El este coordonator sau expert/consultant în peste 50 proiecte de cercetare/dezvoltare finanțate de Banca Mondială, UNESCO, UNI DO, UNDP, Comisia Europeană.
Potrivit declarației sale de avere din iunie 2014, Curaj are, împreună cu soția sa, două terenuri intravilane – unul dobândit între 2004 și 2006, iar celălalt în 2005, la Otopeni și Comarnic. De asemenea, el are un teren agricol de 750 de metri pătrați, cumpărat în 2004 în localitatea Agigea, precum și o casă de peste 350 de metri pătrați, în Otopeni, construită între 2005 și 2007, dar și un apartament de 45 de metri pătrați în București, moștenit.
Adrian Curaj are și patru mașini – trei autoturisme Opel Corsa fabricate în 2007 și un Ford Focus din 2012.
Potrivit declarației sale de avere, Curaj are două depozite bancare – unul, de peste 41.000 de lei, la CEC, iar celălalt, de peste 11.100, la Raiffeisen, precum și un cont curent cu peste 8.000 de lei, dar și un fond de investiții la ING. El are și un credit de 175.000 de lei, contractat în 2006 și scandent în 2021.
În anul fiscal anterior depunerii declarației de avere, Adrian Curaj a obținut 44.686 de lei ca profesor la Politehnică, și 34.919 lei ca director la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior. De asemenea, el a obținut venituri și de la SNSPA (14.173 lei).
Adrian Curaj este căsătorit și are doi copii. Soția sa este lector la Universitatea București.
