6.8 C
București
luni, 26 februarie 2024
AcasăSpecialA început lupta marilor superputeri pentru rezervele naturale din Oceanul Artic

A început lupta marilor superputeri pentru rezervele naturale din Oceanul Artic

În timp ce gheaţa din Groenlanda se topeşte, superputerile lumii se bat pe bogăţiile care vor putea fi exploatate. Dintre ele, China este cea care are cel mai intens lobby, arată observatorii internaţionali.

Odată cu topirea calotelor glaciare din Oceanul Artic, noi rezerve de petrol, gaze naturale şi minerale vor putea fi extrase de ţările cărora li se dă drept de exploatare în zonă, relatează publicaţia americană “The New York Times”. Printre cei mai agresivi jucători interesaţi de rezervele naturale ale Groenlandei se numără China, care, în prezent, nu are drept de exploatare în zonă.

Spre deosebire de Statele Unite, Rusia şi mai multe ţări membre ale Uniunii Europene, care posedă teritoriu artic, China nu are şi, prin urmare, face uz de resurse economice şi talent diplomatic, ca să-şi asigure dreptul de exploatare, comentează “The NY Times”.

Interesele autorităţilor chineze în Artic au crescut în ultimii doi ani şi acum încearcă orice tactică pentru a-şi asigura teritoriu în zonă, a arătat directorul de programe al Institutului de Politici Lowy, din Sydney.

Astfel, în luna august, China a trimis o navă în apele Oceanului Artic, făcând lobby, în acelaşi timp, pe lângă ţările cu statut permanent, ca să obţină un loc în Consiliul Artic (Consiliul Artic este un organism care formulează politici privind zona şi este alcătuit din opt ţări: Rusia, SUA, Canada, Danemarca, Norvegia, Islanda, Finlanda si Suedia, care deţin teritorii în zona arctică. El are şi observatori permanenţi şi din alte state, precum Franţa, Germania, Olanda, Polonia, Spania sau Marea Britanie; China este observator ad-hoc, n.r.).

Autorităţile chineze şi-au justificat interesul crescut asupra zonei prin faptul că “China este aproape un stat artic” şi “zona Oceanului Artic este bogăţia întregii omeniri”. Totodată, oficialii chinezi au întreprins vizite de stat în Danemarca, Suedia şi Islanda, oferind contracte comerciale profitabile, iar companiile chineze investesc în industria minieră din Groenlanda.

Pe de altă parte, ţările vestice şi-au pus semne de întrebare în legătură cu interesele Chinei, în condiţiile în care zona exploatabilă conţine metale rare folosite în realizarea telefoanelor mobile şi a sistemelor de ghidare militare.

“Suntem conştienţi că acum avem ceva de oferit, nu cred că şi-au dat dintr-o dată seama că inuiţii sunt nişte oameni de treabă“, a arătat şi vicepremierul Groenlandei, Jens B. Frederiksen.

În prezent, 97% din calota glaciară a Groenlandei se topeşte, iar experţii estimează că, în 10 ani, gheaţa artică se va topi complet. În aceste condiţii, chiar şi conducerea Consiliului Artic realizează că, odată cu evoluţiile climatice, şi rolul său s-a schimbat radical.

Dacă, până acum, Consiliul monitoriza animalele din zonă, acum se ocupă cu stabilirea taxelor pentru vase şi negocieri privind deversările de petrol. “Ne-am trasnformat dintr-un forum într-un organism decizional”, a arătat ambasadorul Suediei în zona artică şi, totodată, şeful actual al Consiliului, Gustav Lind.

Uniunea Europeană, Japonia şi Coreea de Sud au aplicat pentru posturi de observatori permanenţi la Consiliul Artic, statut care le-ar permite să îşi prezinte punctul de vedere, dar nu să şi voteze. În luna februarie, Consiului Artic va alege ţările care vor primi statut de observator permanent. Până acum, numai Islanda, Danemarca şi Suedia şi-au declarat sprijinul pentru China. Oficialii americani au refuzat să precizeze care va fi poziţia SUA în propunerea Chinei. Pe de altă parte, pentru a deveni observator permanent, China trebuie să fie votată în unanimitate de membrii Consiliului Artic.

Cele mai citite

Războiul din Ucraina, o imensă mașinărie de spălat bani

Afirmația din titlu nu-mi aparține. Ea a fost formulată de Mitch McConnell, liderul minorității republicane din Senatul american. Marii investitori își freacă mâinile. E...

Nae Caranfil, regizorul:”Nici la Hollywood nu prea mai sunt bani”

La Dialogurile Puterii, un invitat special, regizorul Nae Caranfil, cu modestia creatorului, vorbește despre filme, despre trecutul și viitorul cinematografiei, dar și despre...

Războiul din Ucraina, o imensă mașinărie de spălat bani

Afirmația din titlu nu-mi aparține. Ea a fost formulată de Mitch McConnell, liderul minorității republicane din Senatul american. Marii investitori își freacă mâinile. E...
Ultima oră
Pe aceeași temă