Cine ar fi crezut că cel mai rece, cel mai neprietenos şi cel mai pustiu loc de pe planetă, un tărâm îngropat sub un strat de gheaţă de trei kilometri, a fost, acum 100 de milione de ani, un paradis tropical?
Viziunea fantastică a fost discutată, săptămâna trecută, în cadrul Simpozionului Internaţional pentru Ştiinţele Pământului Antarctic, din Edinburg, unde peste 500 de cercetători polari s-au adunat pentru a împărtaşi detaliile celor mai recente studii ale lor, legate de viitorul planetei.
Potrivit The Guardian, proiecte de forare şi analize din satelit au arătat că întreaga lume, nu doar Antarctica, este afectată de creşteri de temperatură şi că acestea sunt strâns legate de fluctuaţiile nivelului de dioxid de carbon din atmosferă. „Acum 55 de milioane de ani, nivelul de dioxid de carbon din aer încălzea lumea suficient cât să se topească toate calotele glaciare. Nivelul mărilor era cu aproximativ 60 de metri mai ridicat decât este astăzi.”
Măsurători făcute în cadrul unui program de forare oceanică au fost dezvăluite în cadrul simpozionului din Edinburgh. Cercetătorii au găsit, la un kilometru sub fundul mării din estul Atarcticii, sedimente care conţin polenul unor plante care astăzi nu se găsesc decât la tropice. „Am găsit acelaşi tip de material, din aceeaşi perioadă, şi în Arctic. Asta arată că polii erau la fel de calzi ca Ecuatorul,” a comentat unul dintre cercetători.
Acum, cea mai mare preocupare a oamenilor de ştiinţă este să înţeleagă ce a determinat fluctuaţiile nivelului de dioxid de carbon în acea perioadă. Unele ipoteze spun că acest lucru ar fi putut fi cauzat de mişcările plăcilor tectonice, care au determinat rocile bogate în carbon să emane dioxid de carbon în atmosferă.
„Aceste schimbări au avut loc în milioane de ani. Cu toate acestea, acum, aceleaşi shcimbări au loc în doar câteva decenii şi avem şanse minime de adaptare. Vor veni zile grele pentru planetă,” a afirmat Henk Brinkhus, de la Universitatea din Utrecht, unul dintre cercetători.
„Când ne uităm la trecutul Antarcticii, avem o viziune a felului în care ar putea ajunge planeta noastră în câteva sute de ani: o lume fierbinte, scufundată.”
