Tranzacţiile imobiliare directe sau prin interpuşi, transferarea tuturor bunurilor pe firme, împrumuturile de la rude de gradul I sau II sau către firme, moştenirile, donaţiile şi darul de la nunţi sau botezuri sunt indicii din declaraţiile de avere ale demnitarilor care ridică suspiciuni inspectorilor ANI.
România liberă face un inventar al metodelor folosite de demnitari pe-n-tru a-şi ascunde averile din declaraţiile publice. Studiind mai multe astfel de documente, se detaşează clar o serie de tertipuri folosite de aceştia pentru a-şi motiva veniturile obţinute din alte surse decât cele declarate la Fisc.
1. Tranzacţiile imobiliare
Cea mai folosită metodă este cea a tranzacţiilor imobiliare. Contractul de vânzare-cumpărare al unui teren sau al unui imobil poate fi încheiat direct între demnitar şi persoana privată sau prin intermediul unui interpus al funcţionarului public şi o persoană privată.
„În astfel de tranzacţii, persoana publică îi poate da persoanei private banii obţinuţi ilegal cu care acesta să cumpere un bun imobiliar de la demnitar. Un astfel de contract de vânzare-cumpărare încheiat la notar nu poate fi desfiinţat sau atacat în instanţă, dar poate ridica suspiciuni privind comiterea unei infracţiuni, pentru care ANI poate sesiza Parchetul. De regulă, aceste contracte se parafează pe sume mult mai mari decât cele stipulate în grilele notarilor. Această metodă ridică probleme nu numai inspectorilor ANI, ci şi celor de la ANAF”, a explicat pentru RL Horia Georgescu, secretarul general al ANI.
Metoda tranzacţiilor imobiliare este cea mai folosită deoarece în astfel de contracte de vânzare-cumpărare se vehiculează sume foarte mari de bani, de ordinul zecilor şi chiar sutelor de mii de euro. Un exemplu recent este cel al deputatului Cristian Rizea, despre care RL a scris că a transferat prin soţia sa, Josette Ane-Marie, dreptul de proprietate asupra a două apartamente situate în BucureProxy-ConnectionProxy-Connection: keep-alive
Cache-Control: max-age=0
A keep-alive Cache-Control: max-age=0 5
