Statul ar putea plati in perioada imediat urmatoare un sfert de miliard de euro cu titlu de "spor de risc si suprasolicitare neuropsihica" pentru magistrati si personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor. Singura conditie pentru ca cei peste 12.000 de angajati ai sistemului judiciar sa-si primeasca salariile indexate cu 50 la suta – la care se adauga sumele restante pe ultimii trei ani – este sa dea in judecata Ministerul Justitiei si pe cel al Finantelor.
Confruntandu-se cu un adevarat val de procese pentru acordarea unor sporuri restante si avand in vedere solutiile contradictorii date de diferite instante din tara, Ministerul Public a avansat recurs in interesul legii, pentru a uniformiza deciziile judecatoresti viitoare. Procurorul General al Romaniei, Laura Kovesi, a inaintat pe data de 26 februarie 2008 propunerea de recurs in interesul legii pe acesta tema, subliniind ca nu ar trebui acordate aceste sporuri. "Noi nu am fost de acord cu reclamantii magistrati si personal auxiliar de specialitate. Am inaintat recursul in interesul legii, insa nu am primit inca un raspuns si nu ne putem pronunta pe aceasta tema. stiu doar ca s-a judecat", ne-a declarat Robert Cazanciuc, purtator de cuvant al Parchetului General. Surse confidentiale ne-au declarat sub rezerva anonimatului ca judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-au intrunit luni, 10 martie, si au dezbatut acordarea sporurilor. Conform surselor citate, din totalul de 90 de judecatori doar 5 ar fi fost impotriva. Judecatorii au hotarat ca toti cei care sunt in proces cu Ministerul Justitiei sa primeasca salariile indexate. "Instantele care vor avea de solutionat astfel de cauze au obligatia sa pronunte solutii in sensul in care a decis Inalta Curte. Cine face o actiune va beneficia de aici incolo de o solutie conforma cu decizia Inaltei Curti", ne-a declarat Dana Titian, consilierul procurorului general. Cu alte cuvinte, este de asteptat ca 12.000 de procese sa fie inregistrate pentru a castiga un spor de 50 la suta la salariu plus sumele restante pentru ultimii trei ani. Un calcul raportat la venitul mediu al unui magistrat arata ca 6200 de procurori si judecatori, ar castiga in instanta 210 milioane de euro, in timp ce 6350 de grefieri ar incasa pentru trei ani restanta, 40 milioane euro.
Inalta Curte de Casatie si Justitie nu doreste sa faca publica hotararea la care au ajuns cei 90 de judecatori, motivand ca nu au fost inca semnate minutele de catre toti magistratii care au judecat. "Este o problema de zile, nu va dura foarte mult pana se vor aduna toate semnaturile. Noi nu am dat informatii oficiale, nu stiu de unde au aparut in presa. Dupa ce minuta va fi semnata de toti judecatorii va fi data publicitatii si in momentul in care va fi publicata in Monitorul Oficial va avea putere obligatorie pentru toate instantele inferioare", ne-a declarat judecatoarea Madalina Buta.
Daca magistratii se feresc sa vorbeasca despre aceasta decizie, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a admis ca hotararea reprezinta "o problema": "Inca nu am vazut motivarea judecatorilor si nu putem comenta foarte mult o hotarare a unei instante. Eu am pus in discutie problema de principiu si cum se pot rezolva eventualele blocaje care pot interveni. (…) Este vorba de faptul ca magistratii isi pot fixa in mod arbitrar aceste drepturi, dar si ca orice cetatean este liber sa isi caute dreptatea in justitie, dupa cum s-a stabilit si in decizia instantei supreme". Predoiu s-a mai aratat ingrijorat de efectele acestor cheltuieli suplimentare asupra bugetului si a precizat ca o rezolvare rapida este greu de anticipat. "Aceste drepturi au niste limite stabilite prin lege si trebuie tinut cont de realitatile bugetare, pentru ca si bugetul, la randul lui, este stabilit printr-o lege. In acest moment noi nu ne confruntam cu o astfel de problema la nivel sistemic. Exista foarte multe decizii care au fost pronuntate, exista actiuni care sunt pe rol, dar este o chestiune care este departe de a fi transata, o chestiune departe de a fi rezolvata. Este o problema", a completat Predoiu.
In acest mod inedit, se dovedeste ca nu Guvernul este cel care stabileste politica salariala asa cum a declarat cu putin timp in urma premierul Tariceanu, ci judecatorii supremi care isi "sprijina" colegii incepand cu cei de la Judecatoria Medgidia si terminand cu grefierii ICCJ.
Riscuri si stres
Angajatii sistemului judiciar sustin ca de mai multi ani un articol de lege a produs efecte si nu a fost legal abrogat. "Pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, magistratii, precum si personalul auxiliar de specialitate beneficiaza de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar" (art. 47 din Legea 50/1996 privind salarizarea judecatorilor, republicata). Magistratii au beneficiat de acest spor pana la data de 1 octombrie 2000, cand Guvernul Isarescu a dat Ordonanta de Guvern 83, ordonanta prin care s-a abrogat articolul 47. Doi ani mai tarziu, Guvernul Nastase a dat o alta ordonanta de salarizare a magistratilor, OUG 177/2002. Ordonanta, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2003, nu a mai prevazut acest spor. Judecatorii si procurorii sustin acum in instante ca articolul 47 nu a fost abrogat legal niciodata si ca au dreptul la sporul de risc si de stres, desi taierea acestor sporuri s-a compensat prin marirea semnificativa a salariilor.
