Festivităţile legate de Ziua Naţională a Franţei sunt dedicate în acest an comemorării unui secol de la începutul primului război mondial. Istorici renumiţi de la Paris spun, la unison, că manifestările concepute pentru ziua de 14 iulie sunt o "sinteză comemorativă". Preşedintele François Hollande a prezentat sărbătoarea de 14 iulie ca pe "o sărbătoare a tuturor ţărilor care aspiră la libertate, o sărbătoare a drepturilor omului, o sărbătoare a emanciparii, o sărbătoare a demnităţii umane".
Festivităţi fastuase la Paris
Şeful statului francez a invitat 80 de reprezentanţi ai ţărilor implicate în urmă cu 100 de ani într-un razboi care a modificat frontierele şi destinul a milioane de cetăţeni europeni. În programul festivităţilor de la Paris a figurat parada militară de pe bulevardul Champs-Elysées care a fost deschisă de preşedintele Hollande alături de guvernatorul militar al Parisului. În mod exceptional, în acest an a fost concepută şi o parada a drapelelor, simbolul armoniei între naţiuni. La parada de pe Champs Elysee a participat și un detașament de militari români. Şi la Bucureşti, Ambasada Franţei organizează anuala recepţie oficială pentru înalte oficialităţi cu discursuri oficiale, muzică de fanfară şi recitaluri de muzică şi poezie.
Căderea Bastiliei şi formarea statului francez aşa cum îl ştim astăzi
Revoluţia franceză din 1789 a fost un eveniment major al epocii moderne şi a dus la răsturnarea vechiului regim şi la instaurarea unei noi ordini politice şi sociale .Ziua naţională a Franţei, 14 iulie, comemorează căderea, în 1789, închisorii Bastilia. Deşi în închisoare erau doar 7 deşinuti, Bastilia a devenit simbolul a tot ceea ce fusese detestabil in vechiul regim.
În anul 1880, cea de-a Treia Republica a stabilit ziua de 14 iulie ca Zi Natională, în amintirea căderii Bastiliei. Acest eveniment, ce reuneşte francezii din toată lumea este un ecou al sărbatorii Federaţiei de la 14 iulie 1790, sinonim cu reconcilierea naţională.
Ziua de 14 iulie trebuia să reprezinte momentul ridicarii patriotice a ţării, un moment de bucurie şi mândrie naţională. Pe 21 mai 1880, Benjamin Raspail a depus un proiect de lege ce propunea adoptarea zilei de 14 iulie ca zi de sărbătoare naţională. Propunerea a fost adoptată, iar legea a fost promulgata la 6 iulie. Vremurile erau destul de grele în acea perioadă, Franţa tocmai pierduse provinciile Alsacia şi Lorena după dezastrul de la Sedan.
La Marseillaise, imnul naţional al Franţei
Textul iniţial şi muzica au fost compuse de Rouget de Lisle, la Strasbourg, la 26 aprilie 1792, după declararea războiului cu Austria. Melodia a fost cântată de soldaţii din Marsilia la intrarea în Paris, de aici venindu-i şi numele. Din 14 iulie 1795, La Marseilleise a devenit oficial imn naţional. Povestea sa tumultuoasă continuă în timpul Primului Imperiu şi al Restauraţiei, când este interzisă. Abia după Revoluţia din 1830 este reintrodusă ca imn. Constituţiile celei de-a Patra Republică din 1946 şi a celei de-a Cincea Republică din 1958 au păstrat La Marseilleise ca Imn National.
sursa: youtube.com
