17.3 C
București
luni, 26 februarie 2024
AcasăSocialStatutul cadrelor militare. Ofițerii nu mai au voie să discute politică nici...

Statutul cadrelor militare. Ofițerii nu mai au voie să discute politică nici măcar în timpul liber

Statutul cadrelor militare este reglementat, în România, prin Legea 80 / 1995, care a suferit, ulterior, mai multe modificări. Cele mai recente i-au fost aduse prin Legea 101, aprobată de Parlament la data de 8 mai 2019 și publicată, acum câteva zile, în Monitorul Oficial.

Una dintre cele mai dure prevederi ale noii legi se referă la opiniile politice ale militarilor. În vechea formă a Legii 80 / 1995 se preciza că „opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului“.

Dar prin modificarea adusă de Legea 101 / 2019, acest punct a fost reformulat astfel:

„Exprimarea în public a opiniilor politice nu este permisă“.

Cu alte cuvinte, militarii aveau până acum dreptul să exprime opinii politice, cu condiția să fie în timpul lor liber. Dar de acum înainte, militarii nu mai au voie să exprime opinii politice nici măcar în timpul liber (ci, poate, doar în afara locurilor publice, adică în interiorul casei).

De asemenea, cea mai recentă formă a legii precizează că „prezentarea în public de informații cu caracter militar de către cadrele militare nu este permisă, cu excepția celor care au atribuții în acest sens, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale“. Această mențiune va restrânge posibilitatea cadrelor militare de a discuta, de exemplu, cu jurnaliștii, chiar și în cazul în care aceștia sunt invitați să asiste la exerciții sau la ceremonii militare, pe motiv că respectivii militari „nu au atribuții“ de a da informații presei.

Se poate observa însă că această restricție se aplică doar militarilor din MApN, ceea ce înseamnă că, oricât ar părea de ciudat, spre deosebire de colegii lor din MApN, ofițerii din SRI sau din SIE sunt liberi să le dea ziariștilor informații!

Din punctul de vedere al ierarhiei militare, Legea 101 / 2019 introduce, în categoria subofițerilor, și persoanele cu gradul de sergent. În vechea formă a legii, subofițerii porneau de la gradul de sergent-major, iar persoanele cu grad de sergent erau doar militari angajați cu contract (adică nu aveau drepturile corespunzătoare cadrelor militare).

O altă modificare a Legii 80 se referă la vârful ierarhiei militare. Cel mai înalt grad militar din România este, ca și până acum, cel de mareșal, el putându-se acorda, de către șeful statului, doar în timp de război, și doar generalilor și amiralilor cu patru stele. Până acum, acest grad se putea acorda doar generalilor (adică doar celor proveniți din Forțele Terestre și din Forțele Aeriene, nu și ofițerilor din Forțele Navale).

Se poate observa că ultimele modificări ale Statutului Cadrelor Militare au fost aprobate de Parlament imediat după conflictul dintre ministrul Apărării și șeful Statului Major al Apărării. După cum se știe, ministrul Gabriel Leș a dorit să-l schimbe pe generalul Nicolae Ciucă de la conducerea SMAp, dar acesta din urmă – susținut de președintele Iohannis – și-a menținut funcția de șef al Statului Major al Apărării.

Această situație a generat speculații, la vremea respectivă, și cu privire la simpatiile politice ale unor ofițeri de rang înalt. Interesant este și faptul că, la alegerile din 26 mai 2019, militarii români din Afganistan (peste 600 de oameni) au votat, în marea lor majoritate, cu Opoziția.   

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Administratorul Fondului Proprietatea (Frank Templeton) vrea să-şi majoreze comisionul de administrare de 4,4 ori

Administratorul Fondului Proprietatea, compania Franklin Templeton, a propus pentru Adunarea Generală a Acționarilor de luna viitoare modificarea contractului de administrare, în sensul majorării...

Programul Noua Casă 2024 ia start. Care sunt noutățile

Programul Noua Casă 2024 a devenit operaţional, după ce plafonul de garantare aprobat de Ministerul de Finanţe, în valoare de un miliard de lei,...

Administratorul Fondului Proprietatea (Frank Templeton) vrea să-şi majoreze comisionul de administrare de 4,4 ori

Administratorul Fondului Proprietatea, compania Franklin Templeton, a propus pentru Adunarea Generală a Acționarilor de luna viitoare modificarea contractului de administrare, în sensul majorării...
Ultima oră
Pe aceeași temă