Sondajul de opinie “Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” – Partea a II-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield, la comanda think-tank-ului Thinking Group, în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation.
Sondajul a arătat că 68,1% dintre respondenţi apreciază că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită, iar 25% apreciază că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună. În urmă cu două luni, în martie, procentul celor nemulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă lucrurile în România era cu două puncte procentuale mai mare (70,3%).
Întrebaţi în ce ţară ar prefera să lucreze sau să studieze o perioadă mai îndelungată, 42% au optat pentru o ţară din Vest (UE, SUA, Canada), 3,9% pentru o ţară din Est (Rusia, China), în timp ce 47,9% au declarat că nu ar pleca în altă ţară.
66,6% au spus că preferă drepturile şi libertăţile de tip occidental în locul valorilor tradiţionale pe care le promovează Rusia, în timp 16,2% au precizat că preferă valorile tradiţionale pe care le promovează Rusia, în locul drepturilor şi libertăţilor de tip occidental.
56,2% dintre subiecţii sondajului au apreciat că aderarea României la UE a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 35,1% au văzut mai degrabă dezavantaje. În urmă cu două luni, în martie, 61,4% dintre respondenţi considerau că aderarea la Uniunea Europeană a fost benefică României, iar 35,2% aveau o părere contrară.
81,3% au fost de părere că românii sunt priviţi ca fiind „cetăţeni de mâna a doua” în Europa, în timp ce 14,8% nu au fost de acord cu o astfel de idee. Întrebaţi care este motivul principal pentru care românii sunt priviţi în acest fel, 70,2% au indicat comportamentul nepotrivit al unor români care au trăit sau trăiesc în străinătate (procentul reprezintă aproximativ 57% din totalul populaţiei), în timp ce 27,6% au dat vina pe atitudinea de superioritate a cetăţenilor altor state europene (procentul reprezintă aprox. 22% din totalul populaţiei).
Datele au fost culese în perioada 1-15 iunie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą2.95%, la un grad de încredere de 95%.
