O statistică a celor mai poluate țări și localități din lume plasează România pe locul cinci între cele 28 de țări membre ale UE. Cele mai afectate state membre UE sunt, în ordine, următoarele: Bulgaria, Polonia, Croația, Cehia și România. Se remarcă, așadar, faptul că toate acestea sunt state din Europa de Est.
Cea mai poluată țară europeană pare a fi Bosnia, aflată tot în estul continentului, care însă nu face parte din UE.
Conform aceleiași statistici, cel mai poluat oraș din România este municipiul Iași, aflat pe locul 24 în lista celor mai poluate localități de pe întreg continentul european, din totalul celor 930 de orașe europene analizate. Din România, din punctul de vedere al poluării, Iașiul este urmat, în ordine, de Cluj-Napoca, Brașov, București, Ploiești, Măgurele, Timișoara și Arad.
Aceste localități sunt, totuși, mult mai puțin afectate decât Iașiul. De exemplu, Clujul ocupă locul 73, iar Brașovul ocupă locul 74 în lista celor 930 de orașe.
Informațiile de mai sus, corespunzătoare anului 2018, se referă la nivelul de poluare cu particule fine și au fost recent publicate de site-ul www.airvisual.com, specializat în urmărirea calității atmosferei.
Datele oferite de această sursă sunt, deocamdată, puțin comentate în România. Totuși, un senator de Iași, Dan Lungu (USR), a cerut lămuriri ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, în legătură cu stadiul avansat al poluării, la nivelul județului Iași.
Ministerul Mediului i-a răspuns senatorului Dan Lungu, explicându-i că în România funcționează o Rețea Națională de Monitorizare a Calității Aerului. Această rețea are și șase stații automate în județul Iași, care măsoară concentrațiile particulelor de dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon sau ozon. În județul Iași, trei stații se află în municipiul Iași, iar câte una funcționează în comunele Aroneanu, Tomești și Ungheni.
Ministrul Grațiela Gavrilescu a mai precizat, în răspunsul ei, că în anul 2018 „nu au fost înregistrate în județ depășiri ale valorilor-limită ale particulelor poluante prevăzute în lege“. Cu toate acestea, „aglomerarea urbană Iași s-a încadrat în regimul de gestionare I, indicatorii dioxid de azot, oxizii de azot și particulele PM10 depășind valorile maxime admise“, unde PM10 reprezintă indicele particulelor în suspensie.
„Responsabilitatea pentru elaborarea și monitorizarea măsurilor /acțiunilor incluse în planurile de menținere a calității aerului revine, conform legii, consiliilor județene, respectiv primăriilor“, susține ministrul Mediului.
„Comunitatea locală devine, în ultima perioadă, din ce în ce mai conștientă de seriozitatea cu care o problemă precum poluarea aerului trebuie tratată și din ce în ce mai informată. Faptul că autoritățile locale încep să se arate și ele preocupate de această problemă, cum legea însăși o cere, este un lucru firesc, e un început, însă deocamdată insuficient. Sper ca măsurile în curs de implementare din Planul de calitate a aerului în Municipiul Iași pentru indicatorul PM10 să fie unele duse la bun sfârșit; vom monitoriza cu atenție acest demers“, a declarat senatorul Dan Lungu.
