În prezent, lucrările de construcţii civile sunt la jumătate, urmând ca în decembrie să înceapă montajul echipamentelor la interior.
Investiţia, în valoare de aproximativ 50 de milioane de euro, va crea până la 150 de locuri de muncă în mod direct şi alte 300 indirect, pentru servicii şi logistică. Managerii estimează că se va lucra la 80% din capacitatea liniei de producţie până la finele lui 2019.
Principala piaţă de desfacere va fi cea locală, însă fabrica de la Ploieşti va exporta vata bazaltică pentru izolaţii în toată zona de sud-est a Europei, cu precădere în Bulgaria, Grecia şi Serbia, a declarat pentru RL Florin Popescu, director al Rockwool pentru zona Balcanilor.
În prezent, se desfăşoară un proces intens de recrutare de personal. Compania va aloca circa 2 milioane de euro pentru instruirea angajaţilor, inclusiv în cadrul fabricilor deţinute de grupul Rockwool în alte ţări.
Unitatea de producţie de lângă Ploieşti va lucra în regim nonstop, cu materie primă (rocă vulcanică) din România. “Suntem în faza de contractare a materiei prime de la carierele de bazalt din ţară”, a precizat managerul Rockwool.
Noua unitate de producţie este amplasată pe un teren de circa 30 de hectare în Parcul Industrial Vest Ploieşti. Iniţial, se vor utiliza circa 17 ha pentru construcţie, urmând ca proiectul să fie dezvoltat ulterior, în funcţie de evoluţia activităţii. Antreprenorul desemnat este CON-A din Sibiu, companie cu capital autohton, cu peste 25 de ani de experienţă în construcţii. Toate echipamentele de producţie vor fi din import. Vata bazaltică produsă în noua unitate va fi vândută prin intermediul companiilor de distribuţie cu care lucrează Grupul Rockwool.
În prezent, vata minerală (atât cea de sticlă, cât şi cea bazaltică) are o pondere de utilizare de circa 40-45% în totalul pieţei de izolaţii din România, a menţionat Florin Popescu.
Vata bazaltică, un material incombustibil
Vata bazaltică este un material natural, ecologic şi durabil, care îşi păstrează proprietăţile pe întreaga durată de viaţă a clădirii. Este foarte versatilă, putând fi utilizată atât la lucrările de izolaţie la interior, cât şi la exterior. Poate fi folosită atât la faţade, cât şi la terase sau la clădirile metal-box. Totodată, se pretează perfect la protecţia anti-incendiu a instalaţiilor de încălzire sau ventilaţie.
Izolaţiile din vată bazaltică amplasate pe faţadele clădirilor împiedică propagarea focului. Materialul nu se micşorează în timp, nu se mişcă şi nu se fărâmiţează. Are proprietăţi termice şi de protecţie la zgomot, fiind considerat una dintre cele mai eficiente soluţii utilizate în construcţii pentru izolaţiile termice şi fonice.
Fiind obţinută din rocă vulcanică, vata bazaltică nu arde, conferind clădirilor cel mai înalt grad de rezistenţă la foc.
În pofida acestor lucruri cunoscute de către constructori, majoritatea clădirilor reabilitate în ultimii ani au fost izolate cu polistiren, pentru că este mai ieftin. Acest material nu este însă durabil în timp şi nu oferă protecţie împotriva propagării focului. Un exemplu dramatic în acest sens este incendiul de la turnul Grenfell din Londra, blocul de locuinţe cu 27 de etaje care a ars ca o torţă anul trecut, după ce un incendiu produs de un scurtcircuit s-a propagat la izolaţia de la exterior, care fusese realizată dintr-un material combustibil. 71 de oameni au murit din cauza focului sau a fumului degajat prin arderea izolaţiei exterioare a blocului.
Directorul Rockwool spune că acest precedent arată că materialele pentru izolaţii trebuie alese, obligatoriu, în funcţie de riscul la incendiu al clădirii: “Una este să izolezi o casă individuală şi alta este să izolezi o clădire multietajată în care se află zeci sau sute de persoane”.
Potrivit legislaţiei în vigoare privind riscul la incendiu, în România, utilizarea vatei minerale este obligatorie doar la lucrările de izolaţii ale clădirilor de peste 28 de metri. Pentru clădirile cu înălţimi între P+4 şi P+10 constructorii pot folosi polistiren cu bariere de vată minerală (30 cm) la fiecare etaj ori la ancadramentele tuturor golurilor (ferestre, uşi etc). Legea nu prevede obligativitatea de a se utiliza vată minerală pentru izolarea clădirilor cu mai puţin de 4 etaje.
România are restanţe majore la reabilitarea clădirilor
Dacă până în urmă cu doi-trei ani forţa de muncă ieftină era un atu în atragerea investitorilor străini, în prezent lucrurile nu mai stau deloc aşa. Costurile de personal au crescut semnificativ, iar piaţa muncii este marcată de o criză majoră de oameni calificaţi. La aceste impedimente se adaugă birocraţia şi hăţişul legislativ greu de pătruns.
Danezii de la Rockwool au ales însă România pentru această investiţie datorită potenţialului imens al pieţei materialelor de construcţii, inclusiv izolaţii. Ţara noastră deţine un stoc uriaş de imobile energofage, care vor trebui reabilitate conform Directivei Europene privind Performanţa Energetică a Clădirilor (844/2018). Conform unor estimări neoficiale, până în prezent s-au reabilitat sub 3% din clădirile publice, în 10 ani (o cifră exactă nu există, pentru că România nu are un registru naţional al clădirilor publice).
Aceasta, în timp ce Directiva Europeană prevede ca fiecare stat membru să reabiliteze anual minimum 3% din stocul de clădiri publice, pentru a da exemplu şi mediului privat, respectiv proprietarilor de locuinţe.
Bulgarii au transpus legislaţia europeană, noi – nu
Siguranţa la incendii în România este reglementată prin normativul P118/1999, care, în opinia specialiştilor, este total depăşit. Deşi au trecut de atunci aproape două decenii, iar materialele de construcţii şi tehnologiile au evoluat enorm sau în unele cazuri s-au schimbat complet, guvernanţii nu au fost în stare sau nu au avut nici un interes să aducă legislaţia la zi.
Florin Popescu susţine că în 2016 a existat o iniţiativă de modificare a P118 la Ministerul Dezvoltării, unde un grup de experţi a întocmit un alt normativ menit să înlocuiască vechile reglementări. Însă, până ca acesta să fie asumat de decidenţii politici, şeful grupului de lucru, arhitectul Ion Voiculescu, a murit. De la acel moment, totul s-a blocat. „E un domeniu foarte complex, în care sunt implicate mai multe entităţi: Ministerul Dezvoltării, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Toate ar trebui să conlucreze pentru elaborarea noii legislaţii. S-a creat şi o platformă de dezbatere pe această temă, prin Coaliţia pentru Siguranţa la Incendiu a Clădirilor, fondată de mai multe asociaţii. Normele trebuie aduse la zi şi totodată definite foarte bine. Ar trebui să transpunem legislaţia europeană din domeniu. Bulgaria ne-a luat-o înainte şi din acest punct de vedere. Ei au schimbat legislaţia de protecţie la incediu din iulie a.c.”, spune Florin Popescu.
Nimic nu s-a schimbat după Colectiv
La trei ani de la tragedia de la clubul Colectiv din Bucureşti, nimic nu s-a schimbat în privinţa măsurilor de siguranţă la incendii. Cu o excepţie: unele magazine sau restaurante care nu au autorizaţie de la ISU funcţionează pe propria răspundere a administratorului şi afişează acest lucru în loc vizibil. “Tot ce s-a întâmplat concret după Colectiv se rezumă la faptul că toţi proprietarii de localuri sau magazine au vrut să obţină autorizaţie, iar Pompierii au fost sufocaţi de numărul de dosare pe care, fizic, nu le-au putut procesa, din lipsă de specialişti. Din acest motiv, ISU a decis să transfere multe dintre ele în provincie”, a afirmat Florin Popescu.
