Cu toate că, în prezent, se poate vorbi doar de planuri, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) apreciază că procesul pentru dezvoltarea sistemului penitenciar românesc are un ritm “intens”.
Într-un comunicat de presă remis cotidianului național “România liberă”, ANP, susține că “ritmul de lucru în procesul de implementare a MEMORANDUM-ului pentru dezvoltarea sistemului “acțiune aferent perioadei 2020-2025, se menține unul intens”.
“Aflat în prezent în faza de întocmire a documentației lucrărilor, planul are în vedere 38 de proiecte de infrastructură, ce totalizează 7.850 de noi locuri de cazare. Începerea execuției efective a lucrărilor de investiții este estimată pentru intervalul august – octombrie 2022. Odată finalizate, noile locuri de cazare se vor adăuga celor existente, eliminându-se astfel supraaglomerarea din sistem”, se precizează în comunicatul ANP.
Administrația Penitenciarelor dă vina pe pandemie
Reprezentanții ANP susțin că pandemia COVID-19 pune “în dificultate” activitatea instituției.
“Cu toate că epidemia de COVID-19 reprezintă un element ce pune în dificultate și instituția noastră, administrația poliției penitenciare a reușit menținerea unui climat de normalitate la nivelul unităților subordonate atât prin păstrarea locurilor de muncă pentru persoanele custodiate (aproximativ 5.500), cât și prin continuarea procesului de școlarizare a acestora (2.005 persoane private de libertate) și de implicare într-o gamă diversă de programe de asistență. Cu privire la campania de vaccinare a persoanelor private de libertate, în baza consimțământului acestora, menționăm că, la începutul lunii octombrie, am înregistrat un procent de vaccinare de 73%. În același context, menționăm că au fost realizate demersurile necesare, astfel încât, la nivelul fiecărei unități penitenciare, să existe capacitatea de instruire a persoanelor private de libertate în diverse meserii. În acest proces, vor fi implicate atât persoane private de liberate ce dețin anumite calificări, precum și personal specializat din cadrul sectorului reintegrare socială”, mai menționează sursa citată.
Administrația Penitenciarelor nu vorbește despre intervenții imediate pentru îmbunătățirea condițiilor, ci pe “termen mediu”.
“Pe termen mediu, ANP are în vedere dezvoltarea infrastructurii sistemului penitenciar pentru a se atinge capacitatea a cel puțin 7.000 de noi locuri de muncă pentru persoanele private de libertate. Vizăm ca fiecare unitate penitenciară să dețină propriile spații alocate activităților productive. La acest moment, o echipă de specialiști din ANP realizează evaluarea fiecărei unități de deținere din această perspectivă”, se mai precizează în comunicatul de presă.
ANP spune că a avut însă în vedre și “dotarea la standardele corespunzătoare a celor 6 penitenciare-spital (Penitenciar-Spital București-Jilava, București-Rahova, Constanța Poarta Albă, Mioveni, Dej și Tg. Ocna)”.
“Administrația Națională a Penitenciarelor a realizat, în perioada mai-iulie a anului curent, un plan detaliat aferent perioadei 2022-2026, care presupune:
ð dotări cu aparatură medicală, la nivelul celor 6 unități spitalicești, în valoare de aprox. 2,5 mil Euro;
ð construirea unui pavilion pentru custodierea persoanelor private de liberate cu afecțiuni psihice grave cu o capacitate de 250 de locuri, în valoare totală de 10 mil Euro. Pentru întâlnirea Consiliului J.A.I din 08.10.2021, ANP a introdus în proiectul de mandat al ministrului interimar această propunere, la invitația oficialilor Consiliului, adresată anterior întâlnirii autorităților române”, mai susține ANP.
Deficit de personal în penitenciare
Administrația admite deficitul de personal.
“Deficitul de personal angajat este gestionat prin scoaterea accelerată la concurs a posturilor vacante, atât din sursă externă, cât și prin managementul procedurilor de promovare din sursă externă. De la începutul anului, au fost scoase în procedură de concurs un număr de 2.166 posturi vacante, dintre care 1.914 din sursă externă şi 252 din sursă internă. Adițional, au fost iniţiate demersurile pentru scoaterea la concurs, prin trecerea agenţilor în categoria ofiţerilor de poliţie penitenciară, a unui număr de 239 posturi de execuţie (ofiţer), precum și a 102 posturi de medic, din diverse specialităţi, respectiv farmaciști, biochimiști”, mai precizează sursa citată.
