Timpul care ne mai rămâne pentru a ataca modificările climatice se apropie în curând de sfârşit”, a declarat la Bonn, în Germania, însărcinata ONU cu dosarul Patricia Espinosa.
”Trebuie să avem în mod radical ambiţii mai mari”, a insistat ea într-o conferinţă de presă transmisă în direct pe Internet.
Acordul de la Paris de luptă împotriva încălzirii globale vizează să oprească încălzirea în lume sub nivelul de 2°C – eventual 1,5°C – faţă de cel din perioada preindustrială. Însă angajamentele în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pe care şi le-au asumat până în prezent statele semnatare vor conduce la un nivel de 3°C.
”O creştere a acestei amplori va fi extrem de destabilizatoare. Nu putem să o permitem”, a subliniat Espinosa.
Sesiunea de negocieri de la Bonn, care urmează să se încheie pe 10 mai, este prima etapă a unui an crucial în lupta contra modificărilor climatice urmează să se încheie cu a 24-a Conferinţă ONU (COP24) în Polonia, în decembrie.
Până la această dată, semnatarii este necesar să finalizeze regulile de aplicare a Acordului de la Paris, pentru a permite punerea lui în aplicare din 2020.
În faţa urgenţei încălzirii globale, statele semnatare sunt încurajate totodată să-şi revizuiască în creştere angajamentele naţionale în vederea reducerii emisiilor.
”Consecinţele climatice sunt deja vizibile peste tot în jurul nostru. Gravitatea şi frecvenţa inundaţiilor, furtuni, secete, creşterea nivelului mării şi alte consecinţe nu fac decât să crească, iar sute de milioane de persoane riscă să fie deplasate”, a subliniat într-un comunicat Gebru Jember Endalew, care prezidează Grupul ţărilor mai puţin avansate (PMA).
”Lumea nu poate să-şi permită să stea cu braţele încrucişate şi să aştepte aplicarea Acordului de la Paris în 2020. Măsuri trebuie să fie luate, să se dea ajutor, iar ambiţiile să crească fără întârziere. Cu cât mai repede acţionează ţările acum, cu atât mai puţin important va fi impactul modificărilor climatice”, a adăugat el.
În privinţa ajutorului, reprezentantul etiopian a îndemnat din nou ţările bogate să-şi respecte promisiunile de a-şi ridica la 100 de miliarde de euro pe an, până în 2020, susţinerea faţă de politicile în domeniu ale ţărilor sărace. Este vorba despre un apel recurent, susţinut de ONG-uri.
Problema finanţărilor ”trebuie să progreseze considerabil în această sesiune şi până la sfârşitul anului”, a pledat Lucile Dufour de la Reţeaua Action Climat, insistând asupra acestui ajutor Nord-Sud, dar şi asupra ”transparenţei” finanţărilor acţiunilor în domeniu în general.
Transparenţa – adică modul în care statele dau socoteală de acţiunile lor, de finanţările lor şi de rezultatele lor – este unul dintre punctele-cheie în negocierile cu privire la regulile de aplicare a Acordului de la Paris, la fel ca şi gradul de flexibilitate care le va fi acordat ţărilor celor mai sărace în domeniu.
Stabilirea unor reguli de aplicare clare şi puternice va reprezenta totodată un semnal important pentru sectorul privat.
”Vestea bună este că economia reală avansează (…). Există o serie impresionantă de iniţiative ale unor oraşe, regiuni, întreprinderi. Presiunea vizează de-acum guvernele şi ONU”, a comentat Mark Lutes de la WWF.
