Printre acestea s-ar număra diverse petiții clasate, deși aspectele sesizate erau de natură penală, lucrări penale cu autor necunoscut rămase la stadiul de sesizare, dar şi rețineri fără ca persoana respectivă să fie introdusă efectiv în arest.
Conform surselor ecopolitic.ro, controalele efectuate la diverse subunități din cadrul DGPMB au scos la iveală metoda prin care se tergiversa cercetarea unor fapte de natură penală, în situaţia în care petiţiile erau fie înregistrate târziu în evidenţele penale, fie erau chiar clasate în cadrul subunităţilor de poliţie şi rămâneau netrimise către unităţile de Parchet spre înregistrare.
Prin raportul de control s-ar fi dispus însă reînregistrarea acestora în evidența lucrărilor penale și sesizarea unităților de parchet competente, în vederea atribuirii numerelor unice.
Conform acelorași surse, s-a constatat faptul că în majoritatea lucrărilor penale cu autor necunoscut cercetările erau efectuate cu superficialitate sau lipseau cu desăvârşire, multe dintre ele rămânând la stadiul de sesizare și începere a urmăririi penale ,,in rem”. S-ar mai fi remarcat o atitudine pasivă a lucrătorilor de poliție în ceea ce privește scopul, epuizarea și finalitatea cercetărilor în cauzele cu AN(autori necunoscuți), aceștia nemaiîndeplinind un rol activ în faza de urmărire penală.
Mai mult, scriu cei de la ecopolitic.ro, pentru a crește în statistici numărul persoanelor reținute, la nivelul DGPMB s-ar practica reținerea, urmată la scurt timp de punerea în libertate (pe bază de ordonanță) a persoanei reținute, fără ca persoana reținută să fie introdusă efectiv în arest și fără a se propune arestarea preventivă a acesteia. În cele mai multe dintre aceste situații, motivele invocate în ordonanța de reținere că impun luarea măsurii reținerii, nu rezultă din probatoriu.
