“Anul trecut (…) a fost cel mai greu an înregistrat vreodată în acest domeniu al azilului în istoria României – cel mai mare număr de cereri de azil înregistrate vreodată – aproximativ 5.000 de cereri de azil”, a spus Mircea Babău, de la Inspectoratul General pentru Imigrări – Direcţia Azil şi Integrare, în cadrul unui seminar de informare privind Programul de sprijin pentru repatriere voluntară umanitar asistată şi reintegrare (RVAR), citat de Agerpres.
El a precizat că au fost depăşite toate cifrele anterioare, din perspectiva cerinţelor Dublin, cererile de primire şi de reprimire în 2017 fiind mai multe decât în toată perioada 2007 – 2016.
“Ca să vă faceţi o idee despre dimensiunea cererilor de azil de anul trecut, în 1998 România a înregistrat 657 de cereri de azi, iar anul trecut, în 2017, în luna aprilie au fost înregistrate exact acelaşi număr de cereri de azil, într-o singură lună, respectiv 657. Creşteri spectaculoase, 161% faţă de anul 2016. Marea majoritate au intrat pe la graniţa cu Serbia, am înregistrat acolo peste 3.800 de cereri de azil la centrul nostru de la Timişoara şi pe baza proiectului de monopol care îl derulează Direcţia Azil şi Integrare am reuşit să transferăm de la Timişoara la celelalte centre de azil din ţară peste 2.400 de persoane fără să întâmpinăm nicio dificultate”, a mai spus Babău.
El a arătat că în anul 2018 deja s-au înregistrat circa 580 de cereri de azil, media fiind de peste 100 pe lună.
“Noi credem că şi anul acesta numărul de cereri de azil va fi mare, comparativ cu ce suntem noi obişnuiţi, dar nu mai mare decât anul trecut, sperăm”, a afirmat Babău.
Maria Voica, coordonator programe în cadrul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), misiunea România, a arătat că în prima etapă a RVAR au fost înfiinţate opt puncte de informare active privind imigraţia, au fost consiliaţi 985 de migranţi, au fost repatriaţi 102 migranţi, în timp ce 25 de persoane au beneficiat de cursuri de dezvoltare personală, 42 au beneficiat de pachete sociale, iar 30 au beneficiat de asistenţă pentru reintegrare.
“Activităţile noastre s-au reorientat puţin pentru a răspunde situaţiei actuale din România, respectiv un număr foarte mare de cetăţeni străini care se află în centrele de custodie publică sau în centrele regionale pentru cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil. Fiind instituţionalizaţi în aceste centre, desigur, rolul nostru principal este de a interveni şi acolo cu activităţi de informare şi consiliere pentru repatriere voluntară”, a declarat Maria Voica.
