Potrivit acestuia, din cantitatea totală a puieţilor, 230.000 au fost folosiţi pentru suprafeţele existente în fondul forestier proprietate publică a statului, iar restul, de 37.000, în fondul forestier proprietate privată în administrare (Obştea Runcu şi Dobriţa).
„În primul semestru al anului, Direcţia Silvică Gorj a executat lucrări de regenerare a pădurilor atât în fond forestier proprietate publică a statului, cât şi în fond forestier proprietate privată aflată în administrare. Au fost efectuate 194 lucrări de regenerare, 40 dintre acestea fiind împăduriri. Pe specii, la forestiere, situaţia stă astfel: au avut loc 169 de lucrări de regenerare, urmate de fag cu 90 de lucrări. Precizez că aceste lucrări au fost executate de către Direcţia Silvică Gorj din fonduri proprii în totalitate”, a spus Ovidiu Cârstoc, potrivit Agerpres.
Pe lângă lucrările de regenerare a pădurilor, naturale şi artificiale, care au fost executate în primăvară şi se vor executa şi în această toamnă, instituţia a efectuat şi lucrări de completare a plantaţiilor înfiinţate în anii anteriori pe o suprafaţă de 18 hectare, din care 17 hectare în proprietate publică a statului şi un hectar în proprietate privată.
Totodată, în primul semestru al anului, Direcţia Silvică Gorj a executat, prin ocoalele silvice din subordine, lucrări de îngrijire a culturilor tinere şi regenerărilor naturale în suprafaţă de 63 de hectare, din care 54 de hectare în fondul forestier proprietate publică a statului şi 9 hectare în fondul forestier proprietate privată în administraţie.
„Pentru această toamnă, Direcţia Silvică Gorj are în vedere recoltarea cantităţii de 2.684 de kilograme seminţe forestiere (molid – 10 kilograme, gorun – 784 de kilograme, stejar pedunculat – 920 de kilograme, gârniţă – 320 de kilograme, cer – 570 de kilograme, paltin de munte – 23 de kilograme, salcâm – 1 kilogram, castan comestibil – 50 de kilogram, cireş – 6 kilograme), seminţe forestiere ce vor fi folosite la semănăturile din pepinierele silvice în vederea producerii puieţilor forestieri ce vor fi folosiţi la împădurirea suprafeţelor de teren disponibile”, a mai spus Ovidiu Cârstoc.
