3.5 C
București
joi, 26 decembrie 2024
AcasăSocialGalați: Zeci de localități, îngropate sub gunoaie

Galați: Zeci de localități, îngropate sub gunoaie

 

În cei unsprezece ani de la intrarea României în Uniunea Europeană se tot discută despre colectarea selectivă a deșeurilor, despre vechile gropi de gunoi care sunt „depozite neconforme” în raport cu normele europene și ar fi trebuit să fie închise până în iulie 2014, fiind deschise noi depozite, în  conformitate cu normele UE.

Dar dincolo de discuții, dezbateri de strategii, planuri, proiecte, nu s-a făcut mare lucru, deși colectarea și depozitarea deșeurilor nu este o problemă prea complicată, iar bani europeni au tot fost la dispoziția primăriilor și consiliilor județene. Tergiversarea punerii în practică a proiectelor referitoare la sistemele integrate de colectare a deșeurilor menajere duce la blocaje fără ieșire și riscul infringementului. Localitățile din județul Galați sunt îngropate în gunoaie, pentru că nu există un depozit în care să fie stocate deșeurile menajere, deși „se lucrează” din 2007 la un asemenea proiect.

 

Efectul indiferenței: tona de gunoi s-a scumpit de 5 ori

Din luna aprilie, nu au mai fost ridicate deșeurile menajere din gospodăriile localnicilor din 53 de comune din județul Galați. Motivul? Nu mai există posibilitatea transportării deșeurilor la un depozit conform cu normele europene. Pe 14 iulie 2014 era termenul-limită fixat de Comisia Europeană pentru închiderea depozitelor neconforme. Până la acel termen, autoritățile gălățene au reușit să rezolve doar situația capitalei de județ, înființând la marginea Galațiului depozitul de la Tirighina, conform cu normele europene. Localitățile din județ își duceau deșeurile menajere la Groapa Rateș, de la Tecuci, un depozit la care erau aduse deșeurile menajere din aproximativ 400 de localități, de la Tecuci, Focșani, Vaslui, Bârlad și comune din cele trei județe, Galați, Vrancea și Vaslui. Toate aceste localități înseamnă aproape 800.000 de locuitori.

În iulie 2017 a fost închisă și groapa de la Tecuci, la presiunea Comisiei Europene. Primarilor comunelor gălățene li s-a oferit oportunitatea de a transporta deșeurile la Depozitul zonal pentru deşeuri nepericuloase Muchea, din județul Brăila. Este un depozit al firmei Tracon SRL, a unui fost prefect de Brăila, Mihai Manea, care a intuit că depozitarea ecologică va deveni o afacere. Însă pentru cei din Tecuci și din nordul și centrul județului Galați transportarea deșeurilor menajere la o sută de kilometri a însemnat de 4-5 ori mai mulți bani. Costurile cu depozitarea unei tone de gunoi depozitat a crescut de la 50 lei la 232 lei, numai transportul unei tone de gunoi la Brăila fiind de 152 lei. Lunar, erau transportate din localitățile gălățene la depozitul de la Brăila o cantitate de 1.800 de tone de deșeuri.

 

Localitățile gălățene, sub 2.000 de tone de gunoi

Recent, a fost închisă și varianta Brăila. Pe data de 23 aprilie, operatorul gropii de gunoi de la Muchea a informat, fără nicio justificare, că nu se mai primesc deșeurile din județul Galați. În aceeași perioadă, pe data de 2 mai, același operator s-a declarat de acord să primească din județul Vrancea cantitatea de 4.000 de tone/lună. În prezent, localitățile gălățene, cu excepția Galațiului și a cinci comune limitrofe, Șendreni, Braniștea, Tulucești, Smârdan și Vânători, care își duc deșeurile la depozitul de la marginea Galațiului, nu mai au unde să depoziteze deșeurile. La acest moment, cele 53 de localități sunt asaltate de aproximativ 2.000 de tone de deșeuri, care așteaptă de o lună să fie ridicate.

 

Soluția salvatoare: „exportarea“ deșeurilor la Vaslui

A fost găsită o nouă variantă de avarie. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, spune că cel mai târziu la sfârșitul acestei luni, localitățile gălăţene vor putea depozita deşeurile în judeţul Vaslui, la un depozit conform, realizat pe fonduri europene. „Am discutat cu preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui despre acest lucru. Până la sfârşitul lunii, gunoiul o să înceapă să fie dus în judeţul Vaslui”, a declarat preşedintele CJ Galați. Ca și în cazul variantei de la Brăila, transportarea celor 1.800 de tone de deșeuri din județul Galați la depozitul de la Vaslui va costa primăriile celor 53 de localități sume imense. Sunt bani publici, irosiți fără noimă.

Consiliul Județean Galați are din 2007 un proiect de management integrat al deșeurilor, care a tot fost tergiversat în special în perioada 2012 – 2016, când tot ce s-a făcut a fost să fie angajate două firme din București care să îi îndrume pe funcționarii CJ Galați să acceseze finanțarea europeană. Oficial, proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”, a fost demarat în 2010, de fostul președinte al CJ, Eugen Chebac (PSD). În 2012, președinte al CJ Galați devenea Nicolae Bacalbașa, în prezent deputat PSD. În martie 2013, „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor” a intrat în etapa de atragere a finanţării, dar finanțarea nu a mai fost accesată. CJ Galați a încheiat cu asocierea formată din SC Fichtner Environment SRL şi SC Resourcing Environmental Consulting SRL, ambele din București, contractul nr. 736/11.01.2013, în valoare de 1.109.862 lei fără TVA, pentru serviciile de consultanţă şi concepţie tehnică pentru întocmirea aplicaţiei de finanţare. Firmele urmau să revizuiască unele documente elaborate în perioada 2010-2012, cum ar fi studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, studiul de evaluare a impactului asupra mediului şi analiza instituţională. Timp
pierdut. Deși la conducerea CJ Galați au fost doar reprezentanți ai PSD, tergiversările au avut totuși loc pe fondul neîncrederii unui șef de CJ de a-și asuma răspunderea pentru ce a făcut predecesorul său.

Abia actualul președinte CJ Galați, Costel Fotea (PSD), care a preluat mandatul în 2016 a reușit să urnească proiectul din loc, stabilind locația viitorului depozit și lansând licitația pentru realizarea proiectului. 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă