Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa, astăzi, la Kiev, la ceremonia de inaugurare a “Platformei Crimeea”, lansată de Ucraina pentru a-și recăpăta acest teritoriu.
Președintele Maia Sandu participă astăzi, la Kiev, la Summit-ul de lansare a „Platformei Crimeea”. Președinția Republicii Moldova a anunțat evenimentul încă din data de 21 august. La polul opus, până aseară, Președinția României nu anunța o participare a șefului statului sau a vreunui consilier al acestuia la acțiunea de la Kiev, iar la rubrica unde se află agenda președintelui României, cele mai recente infornații erau din 18 august. Nici site-ul Ministerului Afacerilor Externe de la București nu anunța prezența ministrului Aurescu sau a altui oficial român la evenimentul de azi de la Kiev.
“Platforma Crimeea” este un grup de discuții, inițiat de Ucraina, menit să contribuie la redobândirea controlului asupra peninsulei Crimeea de către Ucraina, peninsulă care, din anul 2014, este ocupată ilegal de Rusia.
La ceremonia de astăzi de la Kiev sunt așteptați 14 șefi de stat și de guvern dintr-un total de 44 de delegații internaționale, inclusiv oficiali ai UE.
Indiferența oficialilor români cu privire la “Platforma Crimeea” este stranie. Acum trei luni, președintele Iohannis avusese o convorbire cu omologul din Ucraina, Volodimir Zelenski, în care Iohannis “a reiterat sprijinul ferm pentru suveranitatea Ucrainei și integritatea sa teritorială, precum și pentru aspirațiile sale europene și euroatlantice”.
“Președintele României a evocat preocuparea față de deteriorarea securității în Vecinătatea Estică și în Marea Neagră, în apropierea frontierei estice a Ucrainei și în Crimeea”
Klaus Iohannis,
Președintele României
În aceeași perioadă, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, avea o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a insistat ca Alianța Atlantică să fie pregătită să ofere sprijin militar Ucrainei și să accelereze procedura de aderare a Ucrainei, așa cum se stabilise în summit-ul din anul 2008, de la București.
“Credem că NATO este o instituție de încredere, care își ține promisiunile. Apartenența Ucrainei la NATO este o chestiune de timp. Nu există criterii care să nu fie îndeplinite”
Dmytro Kuleba,
Ministrul de Externe al Ucrainei
Șeful Diplomației de la Kiev îi amintise secretarului general Jens Stoltenberg că NATO a promis că va primi ca membri Ucraina și Georgia, iar acum promisiunea trebuie îndeplinită.
Uzanțele diplomatice permit ca o reuniune internațională să fie folosită și pentru contacte bilaterale între oficialii care participă la ea și care, în acest context, rezolvă și alte probleme decât cele incluse pe agenda generală a reuniunii. Drept dovadă, Președinția Republicii Moldova a anunțat că Maia Sandu, la Kiev,va avea și câteva întrevederi bilaterale. Maia Sandu urmează a discuta cu președinții Estoniei și Letoniei, cu premierul Suediei și cu ministrul federal pentru Afaceri Europene şi Internaţionale al Austriei, precum și cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene. Din delegația Republicii Moldova la Kiev va face parte și Cristina Gherasimov, consilieră pentru politică externă a președintei Maia Sandu.
Se poate presupune că discuțiile pe care președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, le va avea la Kiev, atât în cadrul “Platformei Crimeea” cât și în întâlnirile bilaterale cu oficiali din afara Ucrainei, sunt de interes și pentru România. Dacă niciun oficial de la București nu va merge la evenimentul de astăzi, 23 august, de la Kiev, este posibil ca Maia Sandu să-i transmită ulterior președintelui Klaus Iohannis o sinteză a discuțiilor și negocierilor purtate de ea. O asemenea procedură ar urma spiritul înțelegerii directe dintre Klaus Iohannis și Maia Sandu, de la Chișinău, de la finalul anului trecut. “Începând cu ziua de astăzi, Republica Moldova şi România reintră într-o interacţiune firească frăţească şi deschisă. În aceste zile, Republica Moldova păşeşte într-o nouă etapă, atât pe plan intern, cât şi pe dimensiunea politicii externe, o etapă a ieşirii din izolare internaţională şi de conexiune la spaţiul european, la vecinii şi partenerii noştri strategici”, sublinia, în decembrie 2020, Maia Sandu, după întâlnirea directă cu Klaus Iohannis.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa, astăzi, la Kiev, la ceremonia de inaugurare a “Platformei Crimeea”, lansată de Ucraina pentru a-și recăpăta acest teritoriu.
Președintele Maia Sandu participă astăzi, la Kiev, la Summit-ul de lansare a „Platformei Crimeea”. Președinția Republicii Moldova a anunțat evenimentul încă din data de 21 august. La polul opus, până aseară, Președinția României nu anunța o participare a șefului statului sau a vreunui consilier al acestuia la acțiunea de la Kiev, iar la rubrica unde se află agenda președintelui României, cele mai recente infornații erau din 18 august. Nici site-ul Ministerului Afacerilor Externe de la București nu anunța prezența ministrului Aurescu sau a altui oficial român la evenimentul de azi de la Kiev.
“Platforma Crimeea” este un grup de discuții, inițiat de Ucraina, menit să contribuie la redobândirea controlului asupra peninsulei Crimeea de către Ucraina, peninsulă care, din anul 2014, este ocupată ilegal de Rusia.
La ceremonia de astăzi de la Kiev sunt așteptați 14 șefi de stat și de guvern dintr-un total de 44 de delegații internaționale, inclusiv oficiali ai UE.
Indiferența oficialilor români cu privire la “Platforma Crimeea” este stranie. Acum trei luni, președintele Iohannis avusese o convorbire cu omologul din Ucraina, Volodimir Zelenski, în care Iohannis “a reiterat sprijinul ferm pentru suveranitatea Ucrainei și integritatea sa teritorială, precum și pentru aspirațiile sale europene și euroatlantice”.
“Președintele României a evocat preocuparea față de deteriorarea securității în Vecinătatea Estică și în Marea Neagră, în apropierea frontierei estice a Ucrainei și în Crimeea”
Klaus Iohannis,
Președintele României
În aceeași perioadă, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, avea o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a insistat ca Alianța Atlantică să fie pregătită să ofere sprijin militar Ucrainei și să accelereze procedura de aderare a Ucrainei, așa cum se stabilise în summit-ul din anul 2008, de la București.
“Credem că NATO este o instituție de încredere, care își ține promisiunile. Apartenența Ucrainei la NATO este o chestiune de timp. Nu există criterii care să nu fie îndeplinite”
Dmytro Kuleba,
Ministrul de Externe al Ucrainei
Șeful Diplomației de la Kiev îi amintise secretarului general Jens Stoltenberg că NATO a promis că va primi ca membri Ucraina și Georgia, iar acum promisiunea trebuie îndeplinită.
Uzanțele diplomatice permit ca o reuniune internațională să fie folosită și pentru contacte bilaterale între oficialii care participă la ea și care, în acest context, rezolvă și alte probleme decât cele incluse pe agenda generală a reuniunii. Drept dovadă, Președinția Republicii Moldova a anunțat că Maia Sandu, la Kiev,va avea și câteva întrevederi bilaterale. Maia Sandu urmează a discuta cu președinții Estoniei și Letoniei, cu premierul Suediei și cu ministrul federal pentru Afaceri Europene şi Internaţionale al Austriei, precum și cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene. Din delegația Republicii Moldova la Kiev va face parte și Cristina Gherasimov, consilieră pentru politică externă a președintei Maia Sandu.
Se poate presupune că discuțiile pe care președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, le va avea la Kiev, atât în cadrul “Platformei Crimeea” cât și în întâlnirile bilaterale cu oficiali din afara Ucrainei, sunt de interes și pentru România. Dacă niciun oficial de la București nu va merge la evenimentul de astăzi, 23 august, de la Kiev, este posibil ca Maia Sandu să-i transmită ulterior președintelui Klaus Iohannis o sinteză a discuțiilor și negocierilor purtate de ea. O asemenea procedură ar urma spiritul înțelegerii directe dintre Klaus Iohannis și Maia Sandu, de la Chișinău, de la finalul anului trecut. “Începând cu ziua de astăzi, Republica Moldova şi România reintră într-o interacţiune firească frăţească şi deschisă. În aceste zile, Republica Moldova păşeşte într-o nouă etapă, atât pe plan intern, cât şi pe dimensiunea politicii externe, o etapă a ieşirii din izolare internaţională şi de conexiune la spaţiul european, la vecinii şi partenerii noştri strategici”, sublinia, în decembrie 2020, Maia Sandu, după întâlnirea directă cu Klaus Iohannis.
