Brașovul este primul oraș din Europa care s-a angajat să reducă cu 55% emisiile de carbon până în 2030, iar până în 2050 să atingă neutralitatea climatică. Anunțul a fost făcut de primarul Allen Coliban în cadrul Conferinței Internaționale de politici publice de mediu din cadrul Forumului Orașelor Verzi (FOV), aflat la prima ediție și care s-a desfășurat săptămâna trecută la Brașov.
În cele trei zile de dezbateri s-au discutat și analizat politici de mediu vizând de la mobilitatea urbană până la reabilitarea clădirilor, creșterea suprafețelor verzi, tratarea deșeurilor și economia circulară.
La eveniment au luat parte primari din toată țara, dar și din alte orașe Europene, ambasadori, reprezentanți ai Președinției, Ministerului Mediului, Comisiei Europene, experți, reprezentanți ai ONG-urilor, etc.
Conform primarului Coliban, acțiunile pe termen scurt care să reducă emisiile de carbon:
- diminuarea dependenței energetice prin creșterea proporției de energie verde utilizată pentru consumul clădirilor publice;
- proiecte de reabilitare energetică a tuturor clădirilor publice;
- decarbonarea domeniului de încălzire;
- dezvoltarea urbană să se poată face doar în condițiile în care aceasta este una durabilă și inclusivă;
- creșterea suprafeței zonelor verzi;
- mobilitate sustenabilă și transport electric în întregime până în 2030;
- campanii de conștientizare în școli în domeniul tranziției verzi;
- aplicarea principiilor economiei circulare, în ceea ce privește managementul deșeurilor;
- implicarea comunității în crearea, implementarea și evaluarea strategiilor locale.
„În acest moment ne îndreptăm spre 30% reducere de emisii de carbon față de anul de referință 2008, însă au fost acei 30 la sută cei mai ușor de atins și de obținut. Următorii 25%, pe care ne propunem să-i atingem până în 2030, astfel încât să ajungem la țintă de 55 reducere, sunt mai dificili și nu putem să-i atingem fără colaborarea comunității și a cetățenilor și pentru asta suntem parte din proiectul <<Tomorrow>>”. ALLEN COLIBAN, PRIMAR BRAȘOV
Un tren metropolitan în Brașov
Una dintre soluțiile pentru decarbonare despre care s-a discutat în cadrul FOV a fost apariția trenurilor metropolitane în România. Expertul în mobilitate din Primăria Capitalei Tudor Măcicășan a spus că în acest moment 28 de astfel de comunități s-ar putea preta la astfel de soluții în acest moment.
De altfel, Brașovul lucrează la un astfel de proiect și ar putea avea trenul funcțional în următorii 2-3 ani.
Coliban a explicat că Brașovul are o infrastructură pe care se poate construi și va avea patru linii principale și până la 22 de garnituri care să opereze din 30 în 30 de minute și care să conecteze toate localitățile din jurul municipiului. „În momentul în care va fi deschis acest PNRR, noi putem să depunem proiectul și avem ca țintă ca până la finalul anului 2022 să finalizăm contractarea, partea de achiziție de trenuri. Asta înseamnă că mai luăm până la un an pentru livrarea primelor trenuri, vorbim la finalul anului 2023 de un transport feroviar funcțional în Brașov, dacă avem toate bornele din calendar respectate și la nivel ministerial”, a spus Coliban.
Ambasadorul Elveției, Arthur Mattli, a vorbit despre experiența Elveției în domeniul transportului feroviar ca țara în care oamenii utilizează cel mai mult trenul ca mijloc de transport, ajungând la o medie de 2.300 de km parcurși ca medie per cetățean anual. Transportul pe calea ferată reducere emisiile de carbon în această țară.
Mobilitatea urbană
O temă importantă pentru conferință a fost aceea a mobilității urbane. Vorbitori din toată Europa au propus soluții pentru încurajarea mersului pe bicicletă.
Primăria Brașov a lansat cu această ocazie un proiect de montare de rasteluri pentru biciclete. Primele 140 de rasteluri vor fi montate în acest an. „Dacă vrei să ai biciclete, trebuie să schimbi infrastructura, trebuie să vorbim despre siguranța pe drumuri, ai nevoie să-i faci pe oameni să se simtă în siguranță, să aibă sentimentul că pot lua bicicleta și nu vor fi loviți de o mașină. De asemenea, trebuie să avem pace între şoferi, pietoni şi motociclişti”, a precizat Elise Pereira-Nunes, viceprimarul municipiului Tours, la conferința de la Brașov.
Arii urbane protejate
O altă temă abordată la Brașov a fost aceea a spațiilor verzi. România ar putea avea 15 arii urbane naturale în următorii ani, dintre care zece în marile orașe, incluzând și Parcului Natural Văcărești din București, iar alte cinci vor apărea în Capitală. În Brașov se discută despre apariția ariei naturale Brașovia.
Președintele rețelei de Arii Urbane Naturale din România, Florin Stoican, a spus că demersul este deja în curs de implementare. „Vrem să punem bazele acestei rețele prin înființarea altor zece arii naturale în alte zece orașe ale țării și alte cinci arii naturale în București și vrem să mobilizăm societatea civilă ca să susțină aceste arii naturale urbane în folosul cetățenilor”, a menționat Stoican.
Citește și: Comisia Europeană a adoptat noi propuneri cu privire la emisiile nete de gaze cu efect de seră
