Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Prin CNCD și Facebook spre un nou totalitarism

„Combaterea discriminării“ sau combaterea societății civile conservatoare?

Reprezentanți ai societății civile, șefi de instituții și episcopi reclamați la CNCD pentru că nu sunt de acord ca elevii să fie expuși ideologiei de gen în instituții publice, administratorii paginilor „Coaliția pentru Familie“, „Referendum pentru România“, „Împreună“ blocați.

Share

Anghel Buturugă 0 comentarii

Actualizat: 03.09.2018 - 17:31

Reprezentanți ai societății civile, șefi de instituții și episcopi reclamați la CNCD pentru că nu sunt de acord ca elevii să fie expuși ideologiei de gen în instituții publice, administratorii paginilor „Coaliția pentru Familie“, „Referendum pentru România“, „Împreună“ blocați pe Facebook fără nicio explicație. Trăim oare într-o societate orwelliană în care „toți suntem egali, dar unii dintre noi sunt mai egali decât ceilalți?“


CNCD: partener al activiștilor LGBT, judecător al societății civile conservatoare

Asociația Accept și activistul pentru drepturile persoanelor transgender Patrick Brăila au depus la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) o petiție prin care reclamă „discriminare directă, hărţuirea şi dispoziţia de a discrimina pe criteriile gen, orientare sexuală şi identitate de gen, în contextul interzicerii organizării conferinței «Women Talk» în luna februarie la Ateneul Popular de la Focșani“, după cum a anunțat asociația amintită pe rețelele de socializare. Potrivit Accept, cei reclamați sunt: Valentin Gheorghiţă, director Ateneul Popular „Mr. Gh. Pastia“, Dorin Cristea, inspector școlar general la Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea, Ioan Ioanovici, decan al Baroului Vrancea, Ana Corina Săcrieru, vicepreşedintă, Asociaţia „Părinţi pentru Ora de Religie“ Vrancea și purtătoare de cuvânt a Coaliției pentru Familie, Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei.

Înfățișarea în cadrul căreia va fi judecată reclamația Accept va avea loc pe 6 septembrie 2018. Este interesant că, după cum rezultă din citațiile emise de Colegiul Director al CNCD, titularul cazului este însuși președintele CNCD, Astalosz Cszaba. La fel de interesant este că CNCD colaborează instituțional cu Asociația Accept într-un proiect intitulat „Parteneriat pentru egalitatea persoanelor LGBTI“, ce se desfășoară între ianuarie 2018 și iunie 2019, proiect care prevede inclusiv „contracararea utilizării abuzive a libertăţii religioase pentru a genera intoleranţă la adresa minorităţilor“ și promovarea „drepturilor persoanelor transgender, în privinţa recunoaşterii juridice a identităţii de gen şi a asigurării suportului medical în tranziţie.“ Sunat în cursul zilei de ieri din redacție pentru a-și exprima punctul de vedere, dl. Astalosz nu a răspuns la telefon.

În aceste condiții, se poate pune întrebarea în ce măsură va garanta CNCD o evaluare neutră și obiectivă a acestei spețe, de vreme ce Astalosz Csaba, președintele instituției și titular al dosarului, s-a pronunțat critic față de demersul legal al Coaliției pentru Familie de organizare a unui referendum pentru căsătorie și este partener al Accept și al activiștilor pentru drepturile persoanelor transgender. 

Activistul transgender Patrick Brăila a scris pe rețelele de socializare, la sfâșitul lunii iulie, când a fost depusă reclamația, că „dacă prestația mea la Conferința «Women Talk», din februarie, de la Focșani, vibrează încă în inimile și mințile membrilor și simpatizanților Coaliției pentru Familie, ne-am gândit că n-ar strica să întrebăm Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării dacă nu cumva am fost (și încă sunt) discriminat, hărțuit și s-a instigat la ură împotriva mea. Sper, astfel, că o să putem privi mai atent către discursul instigator la ură, cum se propagă acesta și ce repercusiuni poate avea.“

De partea cealaltă, cei reclamați pentru discriminare de gen consideră că la mijloc sunt drepturile constituționale ale părinților de a-și educa proprii copii potrivit convingerilor lor.


Astfel, contactată pentru a-și exprima punctul de vedere, avocata Ana Corina Săcrieru, din Baroul București și Vrancea, a afirmat următoarele: „Eu și o organizație de părinți compusă din 26.000 de membri suntem chemați la CNCD pentru că în luna februarie, în Vrancea, a avut loc o activitate educațională în care o persoană transgender le-a spus copiilor că „este extraordinar de recompensator să facem exercițiul să gândim dincolo de binaritatea masculin – feminin, pentru că fiecare avem în noi – fie că e 0,1% fie că e 70-80% - din genul pe care îl are sau se consideră celălalt. Și la fel de bine și la fel de valabil sunt acele identități care sunt nonbinare, care nu aparțin nici genului masculin nici genului feminin. S-ar putea să aparțină amândurora în proporții diferite și variabile sau niciunele.“ Li s-a mai spus copiilor: „Identitatea de gen și orientarea sexuală sunt două lucruri diferite, care se pot combina în orice fel posibil. Genul e aici (arătându-se spre cap), dar există persoane trans care sunt heterosexuale, care pot fi homosexuale și care sunt homosexuale sau orice altă identitate sexuală, orientare sexuală. Se pot îmbina în foarte multe feluri“. Un număr de 26.000 de părinți au solicitat să le fie respectată lipsa de acord pentru participarea copiilor lor la această activitate educațională. „Astăzi, această organizație de 26.000 de părinți și subsemnata suntem chemate la CNCD, reclamate fiind de partenerul acestei instituții, respectiv de organizația Accept alături de persoana transgender. Opinia juridică a subsemnatei a fost făcută publică în ultimii trei ani în sensul respectării dreptului constituțional al părinților prevăzut de art. 29 alin. 6 din Constituția României. Acesta este dreptul în baza căruia părinții își pot educa, potrivit propriilor convingeri, copiii. Dacă acest drept constituțional va fi anihilat ca urmare a represiunii ideologice pe care o trăim, înseamnă că măsura acestei represiuni este aceea a unui veritabil sistem totalitarist.“

De altfel, Platforma civică „Împreună“ și „Coaliția pentru Familie“ organizează, astăzi, la orele 12:00, în București, pe strada Matei Basarab nr. 46, conferința de presă intitulată „Apărați copiii României! Apărați drepturile părinților!“, în care vor face declarații despre acțiunea CNCD, considerată un „atac fără precedent împotriva părinților români.“

În Focșani, în luna februarie a.c., a avut loc conferința „Women Talk“, în cadrul căreia elevilor din localitate urma să li se vorbească despre stereotipuri de gen, dar și despre identitatea de gen, o teorie contestată conform căreia genul diferă de sexul biologic al persoanei. Conferința, inițial, ar fi trebuit să aibă loc la Ateneul Popular „Gheorghe Pastia“, instituție publică. În urma demersurilor făcute de Asociația pentru Ora de Religie, filiala Vrancea, cea mai numeroasă din țară, Inspectoratul Școlar Județean a constatat că instituția nu-și dăduse acordul pentru desfășurarea acestei activități cu elevi, iar conducerea Ateneului Popular a anulat evenimentul, care s-a desfășurat într-un cadru privat.


O libertate de exprimare bine controlată

Recent, administratorii paginilor de Facebook „Coaliția pentru Familie“, „Referendum pentru România“ și „Împreună“ au fost blocați de rețeaua socială, fără nicio explicație sau avertisment din partea companiei. Blocarea administratorilor face imposibilă comunicarea prin intermediul paginilor de Facebook citate. Mihai Gheorghiu, președinte al Comitetului de inițiativă cetățenească pentru revizuirea Constituției României și unul din administratorii blocați, ne-a transmis următoarea declarație de presă: „mă aștept ca Facebook să ne șteargă pagina sau s-o facă de neutilizat. Interzicerea accesului meu ca administrator la paginile noastre este preludiul probabil pentru blocarea paginilor «Coaliției pentru Familie», «Împreună» și «Referendum pentru România». De altfel, avem destule probleme de acces și vizibilitate de peste un an de zile. Totul este un atac la libertatea noastră de exprimare, în condițiile în care discursul nostru a fost în permanență unul moderat și corect.“ 

Într-adevăr, mai mulți utilizatori ai rețelei de socializare au reclamat diverse probleme legate de accesul la postările paginilor amintite. Accesul la știrile și noutățile publicate de paginile de Facebook este un întreg proces și e intermediat de algoritmi. Pentru a primi cu regularitate pe propriul „news feed“ de pe contul de Facebook noutățile de la paginile preferate, este necesară abonarea, care se face prin Like (Îmi place) sau Follow (Urmărește). Or, mai mulți abonați ai paginilor „Coaliția pentru Familie“, „Referendum pentru România“ și „Împreună“, dar chiar și administratorii acestora, reclamă că nu primesc pe propriul „news feed“ noutățile publicate pe paginile menționate. O altă neregularitate semnalată este că motorul de căutare al Facebook nu include printre primele sugestii titulatura „Coaliția pentru Familie“, ci alte titulaturi ale unor pagini parodice sau contrare acesteia. În mod normal, sugestiile de căutare ar trebui să reflecte fie paginile oficiale care au titulatura respectivă, fie pe cele mai populare. Pagina „Coaliția pentru Familie“, cu 69.000 abonați, întrunește ambele criterii, ceea ce face ca sugestiile motorului de căutare al Facebook-ului românesc să fie greu explicabile. Toate aceste nereguli sugerează o marginalizare a vocilor conservatoare pe Facebook, prin suspendarea unor conturi, blocarea administratorilor de pagini și manipularea părtinitoare a news feed-urilor și a motorului de căutare. 

Publicistul Cătălin Sturza, trecând în revistă incidente recente asemănătoare, care au afectat artiști plastici, administratori ai unor pagini religioase, jurnaliști, personalități publice, consideră că ele reflectă tendințele de stânga ce se resimt și în compania Facebook. „Ar fi de făcut un recensământ al conturilor și paginilor blocate pe Fb în ultimul an – Silviu Dancu a primit interdicție «pe viață» pe vechiul
cont, după ce toate postările din ultimii ani i-au fost luate la puricat. Reportul pornise, dacă îmi amintesc bine, de la folosirea cuvântului «rom» în forma incorect politică într-o postare. Lui Silviu i-a luat câteva luni să revină cu un cont nou; unde a fost șicanat, investigat de Fb și, în cele din urmă, tolerat. Și acum își reconstruiește, încet-încet, audiența pe contul nou. Patrick Andre de Hillerin a pățit, din câte știu, o chestie asemănătoare. Bogdan Duca a trebuit să-și reconstruiască, și el, contul și pagina de la zero – după ce a trecut fix prin aceleași etape: toate postările din ultimii trei ani (sau cinci?) luate la puricat. Chiar și Teodor Baconschi a fost blocat – iar dl Baconschi e totuși un fost diplomat al României. Pictorul Paul Hitter a fost blocat pentru că a scris pe Fb despre propria etnie (!). Dintre prieteni, Mircea Morar, Mihai Șomănescu și Cătălin Vasile, pe pagina ProDocens, sunt trimiși la «mititica» cu regularitate. Exemplele sunt mult mai numeroase – înșir aici doar ce îmi vine în minte, la o primă strigare. Am ajuns să avem un fel de «buletin de știri» al cenzurii care circulă pe Messenger și în SMS-uri: cine a mai fost blocat, pentru cât timp, de ce. De regulă – răspunsul este fix «de aia»: contul a fost raportat la Fb, și asta e suficient, ține loc și de dovadă, și de justificare. Azi au fost blocați adminii paginilor «Referendum pentru România», Platforma «Împreună» și «Coaliția pentru Familie» (…) E o formă nepermisă de cenzură; de închidere forțată a dezbaterii democratice; și confirmă spusele lui Mark Zuckerberg de acum câteva luni, care arăta că din păcate multe dintre companiile din Sillicon Valley sunt „extrem de înclinate spre stânga“. „Inclusiv actualului director editorial al «României libere», conservatorul Iulian Capsali, i-a fost blocată definitiv pagina personală și a fost de mai multe ori blocat pe diferite termene, care ajung la 30 de zile, pe contul pe care a trebuit să și-l refacă. 

De altfel, chiar angajați ai Facebook contestă practicile rețelei de socializare. Brian Amerige, un inginer din cadrul companiei, a denunțat, recent, „monocultura politică“ a Facebook, într-un mesaj intern care a întrunit adeziunea a peste 100 din colegii săi de serviciu, alături de care a înființat un grup intitulat „FB’ers for Political Diversity“. „Suntem o monocultură politică intolerantă față de viziunile diferite“, a scris Amerige. „Pretindem că suntem deschiși către toate perspectivele, dar suntem grabnici în a ataca, deseori în grup, pe oricine care afișează o viziune care pare în opoziție cu ideologia de stânga“. Deși grupul este deschis atât punctelor de vedere de dreapta și de stânga, este, deja, acuzat de alți angajați ai Facebook de postări ofensive față de minorități. 

Problema limitării libertății de exprimare a persoanelor cu vederi conservatoare sau, pur și simplu, „deviante“ față de dogmele noii stângi a fost ridicată de mai multe ori inclusiv de către președintele SUA, Donald Trump. „Giganţi Social Media reduc la tăcere milioane de oameni. Nu pot face acest lucru chiar dacă asta înseamnă că trebuie să continuăm să auzim Fake News ca CNN, ale cărui ratinguri au suferit grav. Oamenii trebuie să îşi dea seama ce e real şi ce nu e, fără cenzură!“, a scris Trump pe contul său de Twitter la finele lunii august.  

Comentarii

loading...