După topirea zăpezilor din luna ianuarie, în asfaltul falezei din Galați au apărut zeci de noi crăpături, una dintre acestea, cu lungimea de câțiva metri și adâncimea de 20-30 de centimetri, sugerând că există riscul ca o bucată mai mare din taluz să alunece spre Dunăre, ceea ce ar putea declanșa un fenomen greu de ținut sub control. Gălățenii sunt îngrijorați de situație pentru că, în ultimii zece ani, pe faleză s-au produs opt surpări de mari dimensiuni, gropi cu adâncimi de 10-15 metri, dar în pofida acestor semne evidente ale instabilității terenului nimeni nu intervine pentru consolidarea taluzului.
La Primăria Galați, nicio grijă: se forează!
Primarul Ionuț Pucheanu nu pare să fie îngrijorat de situație și ca și predecesorii săi, Dumitru Nicolae și Marius Stan, consideră că situația este sub control din moment ce a comandat o nouă expertiză și pe faleză se fac foraje. „Proiectul de monitorizare a început efectiv în luna februarie a anului trecut, atunci când au fost executate primele foraje. Au fost făcute 8 foraje la o adâncime de 20 de metri pe Faleza Superioară şi alte 10 foraje pe Faleza Inferioară, la baza taluzului. În funcţie de rezultatele experţilor vom şti dacă e nevoie de consolidare şi vom primi şi cea mai bună soluţie tehnică pentru o eventuală consolidare, dacă va fi necesară”, a declarat Raluca Ardean, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galați. Aceasta este a 5-a expertiză care se face pe Faleza Dunării în ultimii zece ani, perioadă în care surpările de teren s-au produs aproape anual.
Cea mai impozantă faleză de pe întreg cursul Dunării
Prin relieful său, Faleza Dunării din Galați este considerată una dintre cele mai impozante de pe întreg cursul Dunării, remarcându-se prin promontoriul de 50-60 de metri, dar și lungimea de aproape 4 kilometri. La Galați, albia Dunării are lățimea de aproximativ 900 de metri, cea mai mare de pe întreg cursul fluviului. Această panoramă este completată, pe malul tulcean, de peisajul Munților Dobrogei. Faleza a fost sistematizată în anii ‘60, când terenul cu versanți abrupți a fost nivelat pe două terase, Faleza Inferioară, pe care a fost amenajată o promenadă, și Faleza Superioară, pe care a fost construită o șosea de coastă cu 4 benzi. Atunci a fost construit și un sistem de drenare a apelor meteorice, deosebit important, pentru că orașul este situat pe un strat de loess, sensibil la umezire și cum nivelul pânzei freatice este destul de ridicat, există riscul tasării construcțiilor și producerii unor alunecări de teren. Specialiștii au impus o zonă de protecția a taluzului, de aproximativ 60 de metri, interzisă ridicării oricăror construcții.
După 1990, sub „ocupația” clientelei politice
Distrugerile au început după 1990, când personaje influente din oraș au vrut să aibă o vilă sau un apartament pe faleză, cu vedere spre Dunăre și Munții Dobrogei. Această presiune de pe piața imobiliară a dus la apariția chiar în zona de protecție a taluzului a zeci de vile. Efectul a fost tasarea terenului de sub fostul Complex Francezi, un complex comercial de sute de metri pătrați care în numai câțiva ani a ajuns o ruină. După 1997, au fost construite mai multe blocuri, unele cu zece etaje. Pe lângă presiunea exercitată de aceste construcții grele asupra taluzului, fundațiile acestora au distrus și sistemul de drenare a apelor meteorice. Așa s-a ajuns ca circulația apei provenite din ploi și zăpezi să nu mai poată fi ținută sub control, iar nivelul pânzei freatice să ajungă în unele zone la 90 de centimetri de la suprafața solului. Urmarea a fost seria de opt surpări produse după 2010.
Edilii își acoperă incompetența cu expertize
Cei care au adus faleza din Galați în această situație sunt foștii primari, care au dat undă verde construirii blocurilor cu 7-10 etaje în zona de protecție a taluzului: Eugen Durbacă, Dumitru Nicolae și Marius Stan. Ultimii doi primari, care s-au confruntat cu seria de surpări, ar fi trebuit să intervină, dar n-au făcut nimic concret. În schimb, s-au acoperit cu expertize. În 2012, primarul Dumitru Nicolae a comandat la Proiect SA Galați un studiu geotehnic de 10.000 de lei, iar firmei Epura 95 SRL o expertiză tehnică de 12.000 lei. Devenit primar în 2012, Marius Stan n-a avut încredere în expertiza moștenită de la predecesorul său și a comandat aceleiași Epura 95 SRL o expertiză care a costat 5.000 de euro. Marius Stan a comandat în 2014 și o expertiză pentru întreaga faleză, care a costat 347.000 lei și a fost realizată de specialişti de la Academia Română şi de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. Această expertiză a oferit o diagnosticare exactă a situației. Au mai trecut 3-4 ani și Ionuț Pucheanu, devenit primar după alegerile din 2016, a comandat propria expertiză. În 2017, Primăria Galați a încheiat cu Proexrom SRL.Iași contractul în valoare de 130.000 lei fără TVA pentru achiziționarea serviciilor de „inspecție tehnică a lucrărilor publice – zona Faleză, mun. Galați”, care presupun monitorizarea Falezei Dunării timp de 3 ani. Forajele au început în 2018, așadar, expertiza va fi gata prin 2021.
Tasarea, provocată de blocurile construite în „zona de gardă”
De peste 20 de ani specialiștii au explicat cum stau lucrurile. Prof. dr. ing. Eugen Luca, unul dintre autorii expertizei din 2012, a explicat cum a fost distrusă faleza prin autorizarea construcțiilor grele, blocuri cu zece etaje: „Pe platforma superioară a fost stabilită o zonă de gardă, pentru ca acele construcții să se facă mai departe, la 50-60 de metri, pentru că prin greutatea proprie a construcțiilor, prin posibile pierderi de apă, riscăm să punem în pericol stabilitatea falezei. S-a creat în taluz nu numai tasare, ci și alunecare pentru că nu au fost respectate regulile și au fost construite vile și blocuri înalte, la distanțe mult mai mici decât cele impuse inițial, zona de gardă fiind acum de 15 metri față de 50-60 de metri cât era prevăzută inițial”.
Faleza alunecă în Dunăre cu 36 cm/an
Prof. univ. dr. Manole Stelian Șerbulea, unul din autorii expertizei realizate în 2014 de Universitatea Tehnică de Construcții București și Academia Română, a avertizat că situația falezei din Galați este critică: „Lucrurile sunt chiar puțin mai triste față de expertiza din 2012. Rezultă din măsurătorile pe care le-am făcut și pe drumul de coastă sunt vizibile deja fisuri în asfalt, ceea ce înseamnă că deja deplasările se produc. Sunt depla_sări confirmate. Nu vreau să creez panică, dar în zona cea mai apropiată de Grădina Botanică (Complex Francezi – n. red.) avem deplasări la adâncimi foarte mari, la adâncimi de 30 de metri. Deplasările înregistrate variază. În zona de la Elice am avut deplasări la nivelul de 10 mm într-o lună, dar cea mai defavorabilă situație am avut-o lângă Grădina Botanică, unde deplasarea este de tip de forfecare, suprafața de cedare este pe la 30 de metri adâncime și deplasările sunt de 3 cm”, a precizat profesorul. Asta înseamnă cu sunt deplasări de la 12 cm la 36 cm pe an. După expertiza din 2014, s-a stabilit și soluția tehnică, de consolidare a taluzului cu piloni de beton. Întreaga lucrare ar costa aproximativ 80 de milioane de euro. Așa că e mai ieftin și mai puțin stresant să mai faci o expertiză. Până în 2021!
