Oncologia rămâne una din principale provocări la adresa cetățenilor și a societăților, în ansamblu, în ciuda eforturilor făcute pentru reducerea incidenței cazurilor de cancer în Europa.
Conform Planului European de Combatere a Cancerului, 40% dintre tipurile de cancer care există ar putea fi prevenite dacă ar exista Planuri Naționale de Combatere a Cancerului și programe eficiente de screening. Din păcate, există un decalaj între statele membre, multe dintre acestea nu și-au actualizat planurile naționale de control al cancerului în ultimii cinci ani, iar 19% nu au deloc un asemenea plan, situație în care se regăsește și România.
Adoptarea, în luna februarie a anului 2021, a Planului European de Combatere a Cancerului, oferă oportunitatea statelor membre de a-și actualiza sau de a-și construi planurile de cancer, dar și posibilitățile financiare pentru a demara acțiuni concrete în lupta împotriva cancerului.
Dezbaterea ”Oportunități ale Planului European de Combatere a Cancerului ce pot fi implementate în România”, organizată pe 22 septembrie 2021 a reunit reprezentanții instituțiilor UE, factori de decizie politică, profesioniști din domeniul sănătății și asociații de pacienți relevante pentru domeniul oncologic, pentru a identifica provocările și ineficiențele detectate în toate aspectele legate de gestionarea cancerului.
”Programul de Sănătate al Uniunii Europene are cel mai mare buget din istoria UE – 5,3 miliarde euro. La nivelul UE avem instrumente importante cu care să acționăm rapid împotriva cancerului: Planul European pentru Combaterea Cancerului, Misiunea Horizon Europe Cancer și EU4Health, un program la care am lucrat cu mult drag și multă ambiție pentru că înțeleg pe deplin nevoile pacienților. EU4Health este cheia pentru prevenirea bolii și îmbunătățirea accesului la screening, tratament și îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative pentru cancer pacienți”, a declarat dr. Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare, Industrie și Energie din Parlamentul European și responsabilul Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene.
Impactul COVID-19 asupra îngrijirilor oncologice
Pandemia de COVID-19 a perturbat accesul la screening, diagnostic timpuriu, tratamente pentru toți pacienții oncologici. Potrivit unui studiu publicat de Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA) în colaborare cu PricewaterhouseCoopers (https://www.efpia.eu/news-events/the-efpia-view/statements-press-releases/health-systems-after-covid-19-charting-a-course-for-a-healthier-europe/), în primul trimestru al anului 2021 au fost diagnosticate mai mult de 12.000 cazuri noi de cancer. Între anul 2019, când a început pandemia, și anul 2020, numărul de cazuri noi diagnosticate a scăzut cu 12%. Impactul COVID-19 a fost și mai dur în ceea ce privește spitalizarea pacienților cu cancer. Conform acestor date, până în august 2020, numărul spitalizărilor pacienților oncologici la nivel național a scăzut cu 46%.
„Criza COVID-19 ne-a reamintit tuturor importanța crucială a sănătății pentru societățile noastre. Am realizat că sănătatea nu are granițe și că toate aceste provocări pot fi confruntate doar dacă lucrăm împreună, peste granițe, toate sectoarele, indiferent de ce domeniu (industrie) sau ce de ce țară este implicată. Cancerul trebuie să fie în mod cert o prioritate pe agenda instituțiilor UE”, a declarat Alina Culcea, președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
În ceea ce privește cheltuielile pentru cancer, România este departe de media europeană. Studiul ”Cancer cost in Europe”, publicat în 2020, arată că, în România, pentru cancer se cheltuie aproximativ 160 de euro, față de media europeană de 378 euro. În ceea ce privește cheltuielile ”per capita”, care nu includ și medicamentele oncologice, România alocă sub 50 de euro, spre deosebire de Elveția, de exemplu, unde suma alocată este de mai mult de 500 euro. Toate aceste aspecte ar putea fi remediate, în mare parte, prin implementarea unui Plan Național de Cancer eficient și sustenabil și prin accesarea fondurilor puse la dispoziție de autoritățile europene.
”ARPIM este implicată consistent când este vorba de Planul European de Combatere a Cancerului, de Planul Național de Cancer, lansând până acum, în parteneriat, două proiecte majore. Un proiect este Traseul pacientului oncologic, lansat cu sprijinul unui grup de experți naționali, care își propune să descrie traseul pacientului cu cancer din România pentru 10 din cele mai importante tipuri de cancer – cinci cancere cu tumori solide și cinci tipuri de cancer de sânge. Intenția este de a compara cu cele mai bune practici în domeniu din Europa, pentru a ajuta autoritățile să elaboreze cele mai bune practici pentru a îmbunătăți traseul pacienților și a scădea timpii de așteptare. În același timp, ARPIM s-a implicat în proiectul <Împreună învingem cancerul>, o campanie de conștientizare lansată de revista Politici de Sănătate împreună cu grupul de lucru pentru oncologie din cadrul ARPIM, în care suntem concentrați pe importanța lansării Planului Național de Cancer. În spatele acestui proiect se află o coaliție de actori importanți, relevanți pentru acest domeniu”, a mai menționat Alina Culcea.
Câteva dintre propunerile concrete ale acestor două proiecte se referă la accelerarea programelor de screening, care includ și importanța finanțării și monitorizării, elaborarea unei hărți oncologice naționale, care să includă toate spitalele publice sau private, cu servicii furnizate în fiecare județ, astfel încât să fie ușor pentru fiecare pacient oncologic să recunoască unde și cum ar putea fi tratat, furnizarea unor termeni clari în ceea ce privește actualizarea listei de rambursare, operaționalizarea colectării de date din lumea reală, accelerarea accesului la inovație, etc.
Colaborarea public- privat
România are printre cele mai înalte rate de mortalitate din Europa pentru cele mai multe dintre tipurile de cancer. Conform unui studiu al International Agency for Research on Cancer, în 2020, în România, au fost prognozate mai mult de 98.000 cazuri noi de cancer și a fost estimat că 54.000 de pacienți ar fi murit, pe baza datelor disponibile.
”Programele de screening pentru diagnosticarea timpurie ar trebui să devină o prioritate. Din păcate, la acest moment, nu sunt astfel de programe la nivel național în România. Cu toate acestea, există inițiative private, din partea diverșilor furnizori din sectorul medical, suportate din fondurile lor. Consider că ar trebui să includem mai mult spitalele și clinicile private în programele de screening. De asemenea, abonamentele medicale oferite de furnizorii privați au fost de mare ajutor în detectarea unor forme de cancer în stadii incipiente”, a declarat Cristian Hotoboc, președinte al Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED).
Potrivit acestuia, sectorul privat s-a adaptat cel mai rapid în contextul situației epidemiologice cauzată de răspândirea SARS-CoV-2. Conform datelor din raportul anual al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), spitalele private au făcut cele mai importante schimbări în structura lor, iar numărul de paturi, la nivel național, a crescut cu 5.49% în 2020, comparativ cu anul anterior.
