UPDATE: Alianţa Pacienţilor Cronici din România, condusă de Cezar Irimia, salută numirea dr. Vasile Ciurchea la conducerea CNAS şi „nutreşte speranţa rezolvării rapide a situaţiilor dificile cu care se confruntă în acest moment medicii, dar mai ales pacienţii”. Asociaţia menţionează într-un comunicat primit de RL că în mandatele anterioare ale dr. Ciurchea au fost rezolvate multe din problemele ce afectau direct bolnavii.
_____
Şeful Executivului anunțase luni seara că i-a cerut ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, să facă o nominalizare pentru acest post, după scandalul provocat de blocarea sistemului cardului de sănătate şi în urma căruia a fost demis fostul preşedinte interimar al CNAS, Razvan Vulcănescu, dar şi purătorul de cuvânt al instituţiei, Daniel Osmanovici, care declarase cu cinism într-un interviu că „oameni mor cu sistem şi fără sistem”.
Întrebată de ce a acceptat propunerea, după ce la sfârșitul lunii mai a afirmat că problemele cu Justiția au determinat scorul slab al PSD la europarlamentare, Viorica Dăncilă a invocat directiva europeană privind prezumția de nevinovăție. Ea a explicat că problema de la CNAS este foarte gravă și obligă la aducerea unui specialist: „Nu văd un impediment. În momentul în care vor apărea elemente suplimentare, va fi trimis în judecată, îl voi elibera din funcție”.
Vasile Ciurchea a demisionat de la şefia CNAS la finalul lunii martie 2016 din motive personale. Acesta a condus instituţia din iunie 2014, fiind numit în funcţie prin decizie a premierului Victor Ponta. El a mai fost preşedinte al CNAS şi din februarie 2007 până în ianuarie 2009, când a fost înlocuit de Irinel Popescu. Înainte de a fi numit la conducerea CNAS în 2007, Ciurchea a fost director la Agenţia Naţională de Programe din Ministerul Sănătăţii şi director general în cadrul Casei de Asigurări de Sănătate.
Anchetat de DNA pentru nereguli la licitațiile pentru sistemul informatic
Ciurchea a fost anchetat de procurorii DNA pentru nereguli exact la licitațiile pentru cardul de sănătate, incluse în Sistemul Unic Informatizat. „În perioada 2007-2009, între CNAS și HP România S.R.L au fost încheiate mai multe acte adiționale la un contract de informatizare a instituției, prin care au fost achiziționate servicii suplimentare de asistență tehnică și instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) și pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP) la prețuri supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om în cazul a două dintre actele adiționale acte și de 760/zi-om, în cazul unui alt act adițional, dintre cele care fac obiectul prezentului dosar”, precizează DNA. „Din probele administrate a rezultat că aceste acte adiționale au fost încheiate în următoarele condiții: – fără să se aplice o procedură de achiziție conform legii; – CNAS a acceptat propunerile SC HP ROMÂNIA fără o analiză proprie a necesarului și a prețului ofertat, fără o negociere reală și fără o fundamentare a tarifului din partea furnizorului, – ofertele SC HP ROMÂNIA SRL nu au fost analizate în cadrul Comisiei de negociere/de analiză și evaluare tehnico-economică de optimizare a SIUI – aceste servicii au fost subcontractate până la prestatorii direcți, la prețuri din ce în ce mai mici, astfel încât pentru serviciile efectiv efectuate, prestatorii au încasat cel mult 200 de euro/zi-om”, se mai arată în comunicatul DNA. Procurorii afirmă că prin această schemă a fost creat un prejudiciu de 16.847.405,96 euro inclusiv TVA, „reprezentând diferența între valoarea serviciilor facturate de SC HP ROMÂNIA SRL și costul real al acestor servicii de 200 euro/zi-om), bani care ar fi fost plătiți de CNAS în mod nelegal”, acuza DNA în 2016.
Compania HP România SRL este și ea urmărită penal, în calitate de lider de consorțiu, pentru complicitate la abuz în serviciu.
