Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Transplantul și donarea de organe – situație dezastruoasă în România

2018 este un an de răscruce pentru activitatea de transplant din ţară, urmare a numărului mic de donatori, dar şi a măsurilor organizatorice luate la nivelul activităţii de transplant.

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 16.07.2018 - 19:59

Anul trecut, din 193 de solicitări de acord pentru donare, au fost 57 de refuzuri. În plus, bâlbele administrative de la nivelul sistemului sanitar pot ucide. Recent, un tânăr din Braşov a decedat aşteptând de doi ani să fie luat în seamă de autorităţi pentru a i se permite să facă un transplant de plămâni. 

În fiecare an, pe 16 iulie, Asociaţia Transplantaţilor din România (ATR) organizează evenimente de mulțumire si omagiere a donatorilor, la care participă pacienţi care au beneficiat ori au nevoie de un transplant, membri de familie ai donatorilor, dar şi  medici specialişti şi reprezentanţi ai sistemului medical. “ATR, ca organizaţie care grupează şi reprezintă pacienţi cu transplant şi cu nevoie de transplant, se preocupă în permanenţă de asigurarea accesului la transplant, la servicii medicale şi tratament a pacienţilor. O latură importantă a activităţii organizaţiei o constituie informarea cu privire la beneficiile transplantului de organe şi a legislaţiei în vigoare. Considerăm că decizia pentru donare trebuie să se ia în mod informat, iar informarea trebuie să fie permanentă; lucru pe care asociaţia îl face de peste 10 ani pe toate canalele pe care le are la dispoziţie”, declară Gheorghe Tache, preşedintele Asociaţiei. 

 

Pintea: Lucrurile au luat-o puţin razna

După ce a numit un nou şef la Agenţia Naţională de Transplant, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, speră că se va face ordine în ceea ce priveşte listele de aşteptare: „În mod normal, în momentul în care în România a început să se facă transplant, transplant pulmonar, pacienţii care au avut recomandare trebuie să se înscrie pe o listă şi să fie evaluaţi. Până la urmă, cred că urmare a schimbării conducerii Agenţiei Naţionale de Transplant, se va face ordine şi în aceste liste, inclusiv transparentizarea, publicarea lor pe site-ul Agenţiei. Lucrurile au luat-o puţin razna. Eu nu sper, eu sunt convinsă că noua conducere va rezolva aceste probleme, inclusiv informarea pacienţilor”.

Conform acesteia, pacientul care nu poate beneficia de transplant din cauza complicaţiilor, poate beneficia în străinătate de -această operaţie, dacă găseşte o clinică care să preia cazul. „Noi avem protocolul valid cu Eurotransplantul, în acest moment, dar Austria, de exemplu, nu face pentru nimeni transplant pulmonar în acest moment. Va relua transplanturile cu străinătatea în 2019, pentru Slovenia. Noi am fost chemaţi la discuţii pentru 2020, dar, în 24 iulie, o voi face la Budapesta şi la Viena, pentru a relua discuţiile privind pacienţii români. Sunt lucruri care trebuie clarificate, dar şi pacienţii trebuie să fie informaţi, în primul rând. S-au rulat bani pentru transplant. Nimeni, cu bani, nu te primeşte în străinătate, pentru că s-ar spune că se face trafic de organe”, a afirmat Pintea.

Ea a mai spus că „Euro-transplant este un ONG, o fundaţie”, dar nu este singura în domeniu din Europa. „Sunt mai multe fundaţii în Europa care se ocupă de problema transplantului. E adevărat că noi suntem cel mai aproape de Eurotransplant, dar pentru a accede la orice fundaţie de acest gen nu este suficient să ai cotizaţia pregătită, pentru că am auzit discuţii că nu a plătit România. Un milion de euro pentru România nu este o problemă. Trebuie să fim pregătiţi din punct de vedere tehnic, să ai centre acreditate, supervizate de echipele care vin din străinătate să facă acest lucru. Sunt mult mai mulţi paşi decât se spune”, a declarat ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

 

Reglementări privind activitatea de donare de organe

Potrivit legislației din România, introducerea opțiunii de donator, în timpul vieții, pe cardul de sănătate, se face doar prin declarație la notar, care trebuie depusă la medicul de familie. În caz de deces, familia decide o eventuală donare a organelor. Prelevarea nu se poate face sub nici o formă dacă, în timpul vieţii, persoana decedată şi-a exprimat deja opţiunea împotriva donării, prin act de refuz al donării avizat de medicul de familie. Legea actuală prevede posibilitatea prelevării de organe, ţesuturi şi celule de origine umană şi transplantul acestora exclusiv în scop terapeutic și în mod gratuit, fără foloase materiale. Comercializarea de orice fel – inclusiv „donarea contra cost” – a organelor, constituie infracțiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 5 ani. Unica instituție abilitată să coordoneze, supravegheze, aprobe activitatea de transplant este Agenţia Naţională de Transplant.

Asociaţiile pacienţilor transplantaţi solicită anumite modificări legislative  pentru creşterea numărului de donatori la nivel naţional, iar o soluţie ar fi introducerea acordului prezumat pentru prelevare. “Ar fi bine ca actuala legislaţie să prevadă înlocuirea acceptului informal cu cel prezumat, pentru că în felul acesta, considerăm, noi pacienţii, ar creşte mult şansa la o nouă viaţă prin transplant. De acest accept beneficiază ţări dezvoltate cum sunt Spania, Croaţia, Belgia”, explică Gheorghe Tache, preşedintele ATR.  

Persoanele care doresc să devină donatori de organe trebuie să facă o declarație notarială, pentru a înscrie această opțiune pe cardul de sănătate.

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD