La nivelul populaţiei generale, cea mai frecventă cauză a durerilor de spate este leziunea unui muşchi sau a unui ligament, determinată de o întindere necorespunzătoare, de o greutate corporală excesivă, de ridicarea unor greutăţi sau de dormitul într-o poziţie inconfortabilă. Pentru persoanele care se confruntă frecvent cu dureri de spate, experta Samantha Heller de la Centrul Medical Langone al Univeristăţii New York face câteva recomandări:
1. Staţi pe scaun cu spatele drept
O poziţie statică duce la creşterea tensiunii în zona lombară şi dorsală, dar tensionează deopotrivă ceafa, umerii, braţele şi picioarele, determinând creşterea tensiunii din muşchii spatelui şi din discurile coloanei vertebrale. De regulă, tendinţa persoanelor care stau foarte mult într-un scaun de birou este să se cocoşeze sau să se „culce” în scaun, poziţie care poate întinde ligamentele.
2. Consumaţi cât mai legume verzi
Este cunoscut faptul că un consum de produse alimentare bogate în calciu ajută la menţinerea unor oase sănătoase, dar cercetătorii niponi au descoperit ca şi vitamina K are un rol esenţial în evitarea osteoporozei. În acest sens, medicii recomandă consumarea legumelor verzi, precum spanacul şi broccoli, care ajuta la sporirea densităţii osoase.
3. Reduceţi din greutatea genţii de umăr
Dacă poşeta pe care o purtaţi cântăreşte peste 10% din greutatea corporală, asta înseamnă că este foarte grea. În plus, trebuie să o „căraţi” cum trebuie. Adică cel mai bine este să folosiţi tipul de geantă cu barete lungi, astfel încât trunchiul corpului să aibă mai multă libertate de mişcare. În plus, se recomandă schimbarea poziţiei, mutarea pe de un umăr pe celălalt la fiecare 20 de minute.
4. Dormiţi într-o poziţie corectă
Tipul de saltea pe care dormim este determinant pentru păstrarea sănătăţii oaselor şi în special a spatelui. Contrar tuturor miturilor pe această temă, o saltea dură se pare că nu este cea mai bună soluţie. Conform unui studiu publicat în revista „Spine”, oamenii care dorm pe suprafeţe moi se confruntă mai rar sau deloc cu durerile de spate. Totodată, pernele nu trebuie aşezate prea sus, poziţia ideală fiind ca, în timpul somnului, capul să fie menţinut la nivelul coloanei vertebrale.
5. Întăriţi-vă muşchii abdominali
Pentru întărirea musculaturii este recomandat să faceţi de cel puţin trei ori pe săptămână exerciţii specifice: aşezaţi-vă pe spate cu genunchii stranşi la piept, apoi încet atingeţi podeaua cu vârfurile degetelor de la picioare sau aşezaţi-vă pe spate lângă o suprafaţă plană verticală, de pildă un perete, şi încercaţi să flexaţi picioarele în forma literei V, ţinându-vă simultan mijlocul cu ambele mâini.
Procedurile de terapie fizică efectuate în unități medicale specializate permit o tonifiere a musculaturii, majoritatea fiind decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pe baza unei trimiteri de la medicul specialist, care poate recomanda cure de recuperare medicală. După ce durerile încep să se amelioreze, se poate începe programul de recuperare prin kinetoterapie, cele mai recomandate fiind exerciţiile de mişcarea verticală şi laterală a capului, rotaţii ale trunchiului şi ale braţelor, ridicări de picioare şi şezut, extensia spatelui, întinderi sau extensii ale membrelor inferioare, precum şi întinderea şoldului, exerciţii care ajută la creşterea elasticităţii discurilor intervertebrale. Coloana vertebrală este afectată în mod direct de poziţia pe care o avem atunci când stăm pe scaun şi pentru că obişnuim să stăm la birou în medie 8 ore zilnic este să avem grijă de corectitudinea poziţiei pe care o avem şezând. Masajul relaxează în bună masură, reducând contracţia muşchilor şi redându-le flexibilitatea, deşi nu va vindeca leziunea nervului sau a discului intervertebral în cazul unui diagnostic de sciatică, de exemplu. În acest caz, mişcările trebuie să fie blânde şi făcute doar de un specialist, care ştie să evite un ţesut prea inflamat şi când să acţioneze cu putere. Studii de specialitate au demonstrat ca afecţiunile musculo-scheletale (printre care sindromul dureros lombar ocupă o proporţie importantă) reprezintă principala cauză a concediului medical în multe ţări din lume. Experţii împart durerile de spate, în funcție de durata lor, în dureri cronice (7–12 săptămâni) și acute (sub 7 săptămâni).
Durerile de tip inflamator, cele mai frecvente
Specialiştii atrag atenţia că durerile de spate de tip inflamator se instalează progresiv, apar adesea înaintea vârstei de 40 de ani și nu se ameliorează la repaus. În timpul nopții, durerea provoacă tulburări de somn, în special în a doua parte a nopții, iar efectuarea unor exerciții fizice poate reduce semnificativ durerea și senzația de rigiditate a corpului resimțită în timpul dimineții. Durerile de spate de tip inflamator pot fi cauzate de o afecțiune autoimună, iar momentul diagnosticării este esențial în evoluția bolii. Pe lângă cauzele inflamatorii sau neurologice, o boală frecventă care determină dureri de spate este osteoporoza, aşa-numita “boala a oaselor fragile”, caracterizată prin reducerea densităţii osoase, mai ales în cazul femeilor, ajunse la menopauză. De asemenea, o serie de deformări ale coloanei vertebrale (scolioză, cifoză sau lordoză) pot provoca apariţia unor dureri de tip reumatismal, contribuind negativ la scăderea mobilităţii persoanei afectate.
