De astăzi se lansează Campania #ŞtafetaSănătăţii, iar participanţii vor beneficia de reduceri la servicii medicale cu scop preventiv. Nu doar că nu mergem voluntar la medic pentru un control de rutină, dar chiar şi împinşi de nevoie nu ajungem frecvent este concluzia alarmantă a unui studiu realizat la nivel naţional, care relevă că doar 40% din respondenţi au făcut un consult medical în ultimul an.
Aproape 60% din cei care au ajuns să facă asta recunosc că au avut nevoie de un act, a fost o urgenţă (14%) sau a fost nevoie de un control în urma unei afecţiuni. „Sistemul de sănătate asigură, în primul rând, un beneficiu social care depășește protecția sănătății umane, contribuind la coeziunea socială și la creștere economică. Un control de rutină la medic, chiar dacă nu există motive de îngrijorare în privința sănătății, poate oferi liniște, înainte de toate. Toată lumea știe că orice boală, depistată la debut, poate fi în mare măsură vindecată, iar tratamentul este mai scurt și mai puțin costisitor“, susţine dr. Florin Costache, medic primar medicină generală.
Campanie de conștientizare
Jumătate dintre respondenţi consideră că un control de rutină complet conţine o vizită la medicul de familie, analize de sânge şi de urină, precum şi analize ori controale specifice sexului (control ginecologic, test Babeş-Papanicolau, secreţii vaginale, analize pentru prostată).
65% nu consideră oportun un control stomatologic anual, iar 4 din 10 români spun că vizita la un cardiolog este indicată doar dacă există un episod care să îl impună. „Pe acest fond, al lipsei unei conduite eficiente în ceea ce priveşte controlul de rutină, lansăm campania «#ŞtafetaSănătăţii», în parteneriat cu Centrul de Sănătate Multifuncţional «Sfântul Nectarie». Scopul nostru este să informăm populaţia cu privire la analizele, procedurile şi controalele prin care ar trebui să treacă, potrivit sexului şi vârstei, pentru o conduită de prevenire corectă şi completă“, afirmă Ivona Roşu, coordonatorul campaniei.
Medicul de familie este cel de la care se aşteaptă să vină cu cele mai multe sfaturi şi o indicaţie clară pentru controlul de rutină, iar un sfert dintre români recunosc că sursa primară de informare este internetul. Când vine vorba de costuri, 41% spun că nu sunt dispuşi să plătească nimic pentru aceste analize, întrucât ele ar trebui acoperite din fondul de asigurări de sănătate, 17% ar putea aloca între 200 şi 300 lei, 16,8% între 100 şi 200 lei, iar 8% ar plăti peste 500 lei. 9 din 10 unităţi medicale care au capacitatea de a asigura un pachet de tipul controlului de rutină sunt private.
Este concluzia unei analize recente realizate de Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private. Prin urmare, se impune o colaborare eficientă între autorităţi şi furnizorii de astfel de servicii, dacă ne dorim să îmbunătăţim -politicile de prevenire. Tarife corecte, o ridicare a plafoanelor şi campanii de informare, acestea sunt doar câteva dintre aspectele pe care trebuie să le luăm în calcul, adaugă Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED.
Cu toate acestea, percepţia asupra relaţiei medic-pacient este încă deficitară. Potrivit unui studiu efectuat recent de Colegiul Pacien-ţilor şi Asociaţia din grijă pentru Client, 94,6% din pacienţi consideră vital modul în care medicul comunică cu pacientul, în condiţiile în care comunicarea reprezintă liantul unei relaţii de lungă durată între cei doi, ce implică încrederea reciprocă, o anamneză corectă şi creşterea complianţei la tratament.
Participanţii la studiu au invocat diverse lipsuri – 45% din pacienţi se declară nemulţumiţi de informaţiile şi explicaţiile oferite despre starea sa de sănătate, iar 39% de comunicarea empatică a medicului. Bolnavii argumentează prin faptul că există medici care ştiu „să asculte şi să explice pe înţelesul tău“, dar sunt şi „medici care s-au dezumanizat“, „ţipă la pacienţi“, iar cei mai mulţi au devenit „un fel de funcţionari care îţi facilitează emiterea unui bilet de trimitere“.
Românii, cei mai bolnavi europeni
Pentru a fi mai sănătoşi, românii au cel mai des grijă la alimentaţie (68%) şi nu sunt mari iubitori de sport (10,6%). Unul din zece respondenţi nu are un dosar medical, iar atunci când alege să păstreze o astfel de arhivă, la îndemână îi este varianta clasică, a documentelor păstrate în format fizic, acasă (79%).
În ultimii ani, statisticile plasează ţara noastră pe locurile fruntașe când vine vorba de afecțiunile grave: cancer, diabet, boli de inimă, TBC, hepatită, iar românii sunt consideraţi cei mai bolnavi europeni. Cele mai frecvente cauze ale mortalităţii, în România, sunt: afecţiunile cardiace, atacul cerebral, cancerul de plămâni (locul 15 în lume), afecţiuni ale ficatului, gripa şi pneumonia, hipertensiunea arterială şi cancerul mamar.
Cele din sfera cardiovasculară au o pondere de aproape 60%. Prin urmare, prevenirea şi politicile susţinute în acest sens se -impun. Lipsa lor face ca ţara noastră să coboare constant în topul speranţei de viaţă, chiar dacă aceasta creşte. În anul 1960, eram pe locul 38 în lume, cu 65,5 ani, -pentru ca în 2017 să -coborâm pe 90, cu 75 de ani. Pe primul loc este Hong Kong, cu 84,4 ani.
Mergem la doctor doar când „e groasă“
Deşi până în 2011 a a funcţionat un Program Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate, pentru mulţi dintre români vizitele la medic sunt şi în prezent foarte rare, doar atunci când deja o boală este în stadiu avansat sau apar afecţiuni acute care îi obligă să apeleze la serviciul de urgenţă ori aglomerează camerele de gardă ale spitalelor. În 2017, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 60.000 de unităţi sanitare. În medie, anul trecut, România a avut un medic la 335 de locuitori, potrivit datelor INS. 58% din români consideră că prevenţia şi tratamentul cancerului ar trebui să fie prioritatea României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în 2019, arată studiul „Atitudini şi percepţii despre cancer în rândul populaţiei României“, realizat de Centrul pentru Inovaţie în Medicină şi IMAS.