Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Paradox: românii au o speranţă de viaţă mai mare ­decât mulţi occidentali

Potrivit celor mai recente statistici, în România, speranţa de viaţă sănătoasă este de 59,8 ani în cazul bărbaţilor şi de 59 de ani în cazul femeilor, în ambele cazuri sub media din UE, dar mai mare decât în alte state dezvoltate.

Elena Marinescu 0 comentarii

05.02.2019 - 11:18

Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere, respectiv numărul de ani preconizat pentru ca o persoană să îi trăiască fără probleme de sănătate, era în Uniunea Europeană în anul 2016 de 64,2 ani pentru femei şi 63,5 ani pentru bărbaţi, arată cele mai noi date publicate de Eurostat. În cazul bărbaţilor, speranţa de viaţă sănătoasă era în România mai mare decât în Finlanda şi Austria, iar în cazul femeilor era mai mare decât în Luxemburg, Olanda, Elveţia, Finlanda şi Austria. Statul membru UE cu cea mai mare speranţă de viaţă sănătoasă în 2016, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, era Suedia, cu 73,3 ani pentru femei şi 73 de ani pentru bărbaţi. La polul opus, Letonia avea cea mai mică speranţă de viaţă sănătoasă, 54,9 ani pentru femei şi 52,3 ani pentru bărbaţi.

Numărul de ani pe care o persoană este aşteptată să îi trăiască fără probleme de sănătate era mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi în 20 de state membre, iar în rândul acestora există patru ţări unde această diferenţă era mai mare de trei ani: Bulgaria, Estonia, Lituania şi Polonia. În schimb, în şapte state membre, inclusiv România, speranţa de viaţă sănătoasă este mai mare în cazul bărbaţilor decât în cazul femeilor. Cele mai mari diferenţe se înregistrau în Olanda (cinci ani), Luxemburg şi Portugalia (ambele cu 2,5 ani) şi Finlanda (2,1 ani). 

 

Bucureştenii, cei mai longevivi

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, un bucureştean trăieşte, în medie, 77,8 ani, Capitala fiind regiunea cu cea mai mare speranţă de viaţă din România. Pe lângă Bucureşti, în topul judeţelor cu cea mai mare speranţă de viaţă se mai află Vâlcea (unde durata medie a vieţii este de 77,5 ani), Cluj (76,7 ani), Braşov (76,6 ani) şi Sibiu (76,2 ani). La nivel naţional, speranţa medie de viaţă este de 75,4 ani, ceea ce înseamnă că un bucureştean trăieşte, în medie, cu 2,4 ani mai mult decât media naţională. Pe de altă parte, în Satu Mare există cea mai mică speranţă de viaţă din România, de numai 73,2 ani, cu 2,2 ani mai redusă decât media naţională şi cu aproape 5 ani mai scăzută decât în Bucureşti. În clasamentul judeţelor cu cea mai redusă speranţă de viaţă se mai află Călăraşi (73,2 ani), Giurgiu (73,5 ani), Tulcea (73,5 ani) şi Olt (74 ani). În ceea ce priveşte durata medie a vieţii pe sexe, statisticile arată că, în medie, femeile au o speranţă de viaţă de aproape 79 de ani, în timp ce bărbaţii au o durată medie a vieţii de 72 de ani.

 

74 de ani, speranţa de viaţă a tinerilor

Un nivel scăzut de speranţă la viaţă o au tinerii din regiunea Nord-Est a României, adică persoanele din judeţele Suceava, Botoşani sau Iaşi. Conform Eurostat, aceştia au o speranţă de viaţă de 74,4 ani. De asemenea, tinerii din judeţele Buzău, Constanţa sau Tulcea,
au o speranţă la viaţă de 75,5 ani. 

 

Locuitorii din Bucureşti trăiesc cu 10,5 ani mai mult faţă de 1990.

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD