Ea a precizat că angajaţii cărora le sunt îngheţate sporurile urmând să obţină majorări prevăzute de legea salarizării. „Din punct de vedere al Ministerului Sănătăţii, aplicarea prevederilor Ordonanţei 114 nu duce la scăderi de venituri. Dimpotrivă, aplicarea Legii 153 merge înainte, sunt categorii de personal care nu au beneficiat de majorările salariale la nivelul medicilor şi asistenţilor medicali, la nivelul 2022, cărora le cresc salariile şi, implicit, veniturile cu prevederile Legii salarizării. Gărzile şi sporurile care se aplică la salariile de bază şi sporurile de condiţii rămân îngheţate la nivelul din 2018, dar salariaţii cărora le rămân îngheţate sporurile beneficiază de majorările aferente Legii salarizării”, a precizat Sorina Pintea, după o primă întâlnire cu reprezentanţii sindicatelor din sănătate. Ministrul a declarat că toate discuţiile au fost legate de personalul auxiliar, respectiv şi personalul medical – farmacişti, biologi, chimişti, precizând că în privința personalului medical, adică medicii şi asistentele medicale, ordonanţa nu are nicio influenţă asupra veniturilor acestor categorii de personal. Ministrul Sănătăţii a explicat că tariful orar pentru nivelul gărzilor se calculează la nivelul salariului de bază din ianuarie 2018, adică rămâne la acelaşi nivel care a fost înainte de majorare. “Ordonanţa 114 prevede îngheţarea sporurilor la nivelul decembrie 2018. Este vorba de egalizarea unor venituri, pentru că toată lumea s-a plâns că în sănătate sunt discrepanţe foarte mari. Noi spunem că încet, încet vom ajunge la echilibrarea acestor venituri”, a mai spus Pintea.
Semnături pentru un protest public
La rândul lor, reprezentanții Federaţiei Solidaritatea Sanitară din România spun că angajaţii din sănătate se confruntă cu mai multe probleme. „Tariful orar pentru gărzile suplimentare ale medicilor va rămâne cel din 2018, în condiţiile în care noi speram să treacă la raportarea din baza actuală. Sporurile de tură pentru toate categoriile nu se raportează la noul salariu de bază, nici sporurile pentru sâmbătă şi duminică. Să nu ne trezim în situaţia în care în februarie iarăşi salariaţii când văd fluturaşul sunt nemulţumiţi că estimările nu au fost cele adecvate”, a declarat preşedintele Federației, Viorel Rotilă. Acesta a mai spus că Federaţia a strâns semnături pentru un protest public. „Atât timp cât suntem în negocieri, nu declanşăm procedura de strângere a semnăturilor pentru o grevă. Există o ameninţare şi încercăm să anulăm această stare de tensiune şi să găsim soluţii”, a mai declarat liderul sindical.
Şpaga din sistem, o perdea de fum?
Promovarea discuţiilor despre „şpaga din sănătate” în contextul negocierilor pentru corectarea aberaţiilor din salarizarea angajaţilor are ca singur scop încercarea de a înlocui discuţiile publice despre efectele negative ale OUG 114/2018 (şi ale legii salarizării) cu tema şpăgilor, atrag atenţia reprezentanţii Federaţiei Solidaritatea Sanitară. „Încercarea de abatere a atenţiei opiniei publice de la problemele legii salarizării, cu care se confruntă marea majoritate a angajaţilor din sănătate, la problemele legate de plăţile informale, ce caracterizează o minoritate a salariaţilor, constituie doar o manipulare politică, între cele două probleme lipsind legătura de cauzalitate pe care încearcă s-o sugereze guvernanţii. Considerăm că reprezentanţii Guvernului nu trebuie să vorbească lacrimogen despre şpagă, ci să aplice măsuri de reformă care au ca efect reducerea acestui fenomen. De asemenea, credem că nu măsurile antişpagă vor determina dispariţia plăţilor informale, ci reforma sistemului sanitar care să anuleze contextele care determină astfel de situaţii, propunerile noastre fiind centrate pe o astfel de abordare“, se arată într-un comunicat al Federaţiei.
Sindicaliştii afirmă, în context, că au înaintat Ministerului Sănătăţii mai multe propuneri care ar fi putut duce la reducerea problemelor ce vizează corupţia şi plăţile informale din sectorul sanitar, însă autorităţile nu au aplicat niciuna dintre aceste recomandări. De exemplu, Solidaritatea Sanitară a propus autorităţilor introducerea avertizorului de integritate care să creeze un cadru de protecţie necesar pentru salariaţii care sesizează încălcări ale prevederilor legale în unităţi. O altă propunere a sindicaliştilor care nu a primit nicio reacţie din partea autorităţilor a fost aceea referitoare la introducerea sistemului de despăgubire a pacienţilor pentru prejudicii: „Această propunere vizează înlocuirea sistemului malpraxis cu un model aplicat deja în mai multe state, centrat pe garantarea unui nivel de calitate a serviciilor medicale pentru toţi pacienţii. Pacienţii cărora le este încălcat acest drept au dreptul la despăgubire. Presiunea pe care o generează acest model pentru creşterea calităţii serviciilor medicale (şi eliminarea oricăror aspecte informale, inclusiv cele legate de plăţi) constituie cea mai importantă măsură anticorupţie“.
