În primul rând, trebuie să știm că avem dreptul de a alege orice spital atunci când este vorba despre sănătatea noastră. Sistemul din România este unul deschis, în care coexistă atât spitale publice, cât și spitale private.
În România, dreptul la ocrotirea sănătății este prevăzut la art.34 din Legea fundamentală, potrivit căruia acest drept este garantat de către stat (alin.(1)), care are obligația de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice (alin. (2)).
Din cauza faptului că nu ne cunoaștem drepturile și nu suntem proactivi în apărarea acestora, nu știm că opțiunile pe care le avem sunt mult mai bune și sigure decât credem. Spre pildă, în loc să alegem din rațiuni de ordin financiar spitale de stat subdimensionate, cu o capacitate de acoperire redusă a serviciilor oferite într-un anumit moment, putem alege un spital privat gandindu-ne cum să ajungem la medicul potrivit pentru problema pe care o avem, analizând din considerente mai înalte, nu din subzistență. De aceea, românii trebuie să cunoască faptul că furnizorii privați de servicii medicale au contracte încheiate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar pachetele de servicii medicale sunt în egală măsură decontate atât la privat, cât și la stat.
Prin urmare, cele mai multe dintre spitale sunt finanțate, pentru servicile prestate, în primul rând prin contracte încheiate cu casele de asigurări de sănătate și prin alocări bugetare directe de la autoritățile guvernamentale centrale și locale, care finanțează activități specifice, precum asistență de urgență, serviciile aferente tratării unor afecțiuni prin programele naționale de sănătate, și, în cazul anumitor spitale, activități de instruire și cercetare. Investițile de capital sunt finanțate de Ministerul Sănătății. Spitalele au dreptul să utilizeze fondurile provenind din servicile prestate persoanelor sau întreprinderilor din sectorul privat.
Astfel, alegând din considerente mai înalte, nefiind constrâns de resurse, pacientul poate contribui la rezultatul urmărit prin solicitarea serviciilor medicale, respectiv asigurarea propriei sănătăți. Mai mult, reușitele medicale cresc în acest mod, iar încrederea medic-pacient se consolidează și putem înregistra creșteri în toate statisticile elaborate la nivel european în domeniul sănătății populației.
România are nevoie de pacienți proactivi și asertivi în solicitările de servicii medicale.
De aceea, Dr. Dorian Schwartz, directorul Spitalului ROMGERMED Saint Lukas, a elaborat o structură în cadrul Spitalului, ce informează pacientul și îi oferă sprijin și suport în toate etapele. Majoritatea dintre serviciile oferite sunt decontate în integralitate de către CNAS, iar orice problemă de sănătate primește grija necesară din partea specialiștilor Spitalului Romgermed Saint Lukas. Acest lucru demonstrează faptul că sistemul privat este un sistem complementar, care are funcția de a coexista cu sistemul public, eliberându-l pe cel din urmă de absorbția unui număr prea mare de persoane raportat la capacitatea medicilor, echipamentelor și a personalului auxiliar.
De asemenea, declara Dr. Dorian Schwartz, grija pentru oameni și nevoile lor ne-a inspirat să implementăm un sistem informatic care centralizează tot istoricul medical al pacientului, analizele medicale efectuate în cadrul cabinetelor noastre, investigațiile imagistice și paraclinice, precum și observațiile medicale ale specialiștilor noștri.
Astfel, platforma noastră permite atât accesul specialistului, cât și accesul pacientului la dosarul personal cu user și parola aferentă.
Prin accesare se pot vedea modificările apărute la dosar în timp real, putând fi adresate întrebări și primi răspunsuri.
În esență, organizarea și circuitele noastre medicale sunt foarte bine axate în jurul pacienților astfel încât cu greu ne poate scapă o informație relevantă.
