Având în vedere că incidența demenței este în creștere, este important ca persoanele în vârstă să facă tot ce le stă în putință pentru a preveni sau întârzia apariția bolii. Un nou studiu a descoperit că unele activități zilnice sunt mai benefice decât altele în ceea ce privește menținerea sănătății creierului, notează newatlas.
În 2020, peste 55 de milioane de persoane din întreaga lume trăiau cu demență. Și, cu mai mult de 10 milioane de cazuri noi anual, acest număr este în creștere. În timp ce cercetătorii continuă să lucreze la tratamente și potențiale leacuri, merită să ne concentrăm asupra activităților care pot reduce riscul de a dezvolta această boală.
Într-un nou studiu realizat de Universitatea Monash din Australia, cercetătorii au analizat ce activități zilnice pot reduce cel mai bine riscul de demență la adulții în vârstă.
„Am avut o ocazie unică de a umple un gol în cunoaștere prin investigarea unei game largi de activități de îmbogățire a stilului de viață pe care adulții în vârstă le întreprind adesea și de a evalua care dintre acestea erau cel mai puternic aliniate cu evitarea demenței”, a declarat Joanne Ryan, autorul corespondent al studiului.
Cercetătorii au extras date de la 10.318 australieni în vârstă de 70 de ani care au participat la studiul Aspirin in Reducing Events in the Elderly (ASPREE) și la sub-studiul ASPREE Longitudinal Study of Older Persons (ALSOP). Participanții locuiau în comunitate și nu prezentau deficiențe cognitive majore.
Informațiile despre activitățile de stimulare socială și mentală pe care participanții le desfășurau au fost obținute prin intermediul unui chestionar administrat în primul an al studiului ASPREE.
Printre subiectele chestionarului s-au numărat activități de alfabetizare a adulților (cursuri de educație pentru adulți, utilizarea unui calculator, scrierea unui jurnal), sarcini de acuitate mentală (chestionare, rebusuri, jocul de cărți sau șah), hobby-uri creative (prelucrarea lemnului, tricotajul, pictura), activități mai pasive (cititul, ascultarea de muzică), activități de socializare, cum ar fi întâlnirile și interacțiunea cu familia și prietenii și ieșirile la biblioteci, restaurante sau cafenele, muzee și altele asemenea.
Cercetătorii au examinat asocierea a 19 măsuri de îmbogățire a stilului de viață cu riscul de demență. Modelele au fost ajustate în funcție de variabile precum vârsta, sexul, rasa și etnia, educația, statutul socio-economic, statutul de fumător și consumul de alcool, indicele de masă corporală (IMC) și bolile medicale existente, cum ar fi diabetul și hipertensiunea arterială.
În ceea ce privește frecvența activităților de petrecere a timpului liber, vizionarea emisiunilor TV, ascultarea muzicii sau a radioului și cititul au fost cele mai frecvente, peste 73,5% dintre participanți declarând că au practicat aceste activități. Mai mult de jumătate (53,9%) au declarat că foloseau întotdeauna calculatorul; în schimb, majoritatea (75,8%) nu desenau sau pictau.
Cercetătorii au constatat că creșterea frecvenței participării la alfabetizarea adulților – cursuri de educație, utilizarea calculatoarelor, realizarea scrisorilor și scrierea unui jurnal – a fost asociată cu o reducere cu 11% a riscului de demență.
Participarea mai frecventă la activități mentale active, cum ar fi jocurile, cărțile sau șahul și realizarea de puzzle-uri și cuvinte încrucișate, a fost asociată cu o reducere de 9%. Hobby-urile creative și activitățile mentale pasive au conferit o reducere de 7% a riscului de demență. Aceste asocieri au fost constante chiar și atunci când s-au ajustat variabile precum educația și statutul socioeconomic și au fost în mare parte consecvente între sexe.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
