Din 1884, „România Liberă” a început să editeze foiletonul literar omonim. A apărut săptămânal, din 16 septembrie până în 4 noiembrie, și conținea fragmente literare din operele vremii, dar și traduceri.
„Vom încerca poezia, romanul, nuvela,…, reproduceri de bucăți alese ale literaturii epocilor trecute, bucăți rare şi uitate, ca ele să devie cunoscute şi accesibile noii generații”, anunța primul număr.
În 15 mai 1877, a fost tipărit primul număr al „României Libere”, la București. Publicaţia a primit numele în cinstea evenimentului istoric care avusese loc cu numai cinci zile înainte, proclamarea independenţiei României. Fondatorul cotidianului a fost omul de cultură Dimitrie August Laurian, fiul lui A.T. Laurian, caracterizat de Nicolae Bălcescu drept ”cel mai clarvăzător spirit de la 1848”. Împreună cu profesorul Ștefan Mihăilescu, Laurian a pus bazele ”ziarului intelectual”, după cum l- a apreciat Nicolae Bacalbașa, în Istoria presei româneşti a lui Nicolae Iorga…. citește mai departe aici …
Semnează versuri: Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, B.P.Haşdeu, proză: B.Ştefănescu Delavrancea, D. Zamfirescu, Petre Ispirescu, A. Vlahuță, Constantin Mille. Cronicile „Opera italiană” şi „Artiştii noştri” sunt semnate Fra Dolce, „Cronica ştiințifică” aparține lui Stemil.
La rubrica „Noutăți teatrale” din primul număr al suplimentului apare următorul anunț: „Aflăm că dl Luca Caragiale, autorul Nopții furtunoase, va isprăvi curând o noua piesă (farsă politică în patru acte), ale cărei două acte de la început făgăduiesc o lucrare de o incontestabilă valoare…”, anunț de bun augur, întrucât comedia „O scrisoare pierdută” este reprezentată în premieră, la 13 noiembrie 1884, pe scena Teatrului Național din Bucureşti, iar textul piesei apare în „Convorbiri literare”, în numărul din 1885. Dintre colaboratori: Ştefan C. Mihăilescu, Dem. Const. Ollănescu, Ion Roman, D. Voinov, Gheirghe din Moldova, T.G.Djuvara.
Citește și: Povestea Laurienilor: Tatăl fondatorului ziarului „România Liberă”, luptător în Revoluția de la 1848
Dimitrie August Laurian a călcat pe urmele tatălui său și s-a impus în cultura română îndeosebi prin activitatea jurnalistică. Profesor și funcționar în Ministerul Culturii, s-a implicat în reforma învățământului românesc din 1898. Înainte să fondeze ziarul „România Liberă”, a pus bazele unei reviste literare și științifice… citește mai departe aici …
