Presa internaţională titrează că Partidul Social Democrat se întoarce la putere, în România, la un an după ce mii de români au ieşit în stradă pentru a cere demisia liderilor formaţiunii politice. Rezultatul alegerilor parlamentare a surprins PSD fără un nume clar pentru funcţia de şef al Executivului, informează News.ro. Aceleaşi publicaţii observă, de asemenea, performanţa Uniunii Salvaţi România de a deveni a treia forţă politică din ţară la doar câteva luni de la formare.
PSD şi Partidului Naţional Liberal (PNL), clasat al doilea, au făcut promisiuni populiste într-una dintre cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană (UE), în care o persoană din patru trăieşte în sărăcie, scrie BBC.
Rezultatul alegerilor sugerează că furia populară faţă de corupţia extinsă din această ţară cu 19 milioane de locuitori a făcut loc unei dorinţe de creştere a veniturilor medii, comentează Financial Times.
Euronews notează, de asemenea, că demonstraţiile împotriva corupţiei au „dispărut” după ce PSD a fost înlăturat anul trecut de la putere în urma tragediei de la Colectiv.
„Incertitudinea politică” poate continua la Bucureşti în contextul în care PSD nu are un candidat clar pentru postul de premier, scrie Deutesche Welle.
În pofida scorului puternic obţinut de PSD, îngrijorările cu privire la corupţie au creat „incertitudine” cu privire la cine va conduce viitorul Guvern, comentează New York Times.
Unii analişti îl văd pe Vasile Dâncu, un vicepremier în exerciţiu, drept cea mai bună alegere a PSD, scrie NYT, care citează Smartlink Communications.
Spre deosebire de alte alegeri din 2016, poziţia României în UE nu a fost un subiect important de campanie, mai notează ziarul american.
Liderul USR Nicuşor Dan a salutat rezultatul alegerilor drept „o victorie pentru democraţia românească”, însă corupţia reprezintă o îngrijorare pentru alegători, în contextul în care viitorul premier poate fi liderul PSD Liviu Dragnea, condamnat cu suspendare pentru fraudă electorală, care respinge acuzaţiile, însă condamnarea îl împiedică să deţină funcţia, scrie BBC.
Predecesorul său, Victor Ponta, este vizat de o anchetă de corupţie, acuzaţii pe care le neagă. Premierul în exerciţiu Dacian Ciloş, un independent, se află la putere din noiembrie 2015, după demisia lui Ponta. Mulţi români au considerat incendiul de la clubul Colectiv din Bucureşti, soldat cu 64 de morţi, drept un punct de cotitură, notează postul britanic.
Această tragedie a condus la o intensificare a campaniei împotriva corupţiei. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anchetat miniştri, magnaţi din presă, judecători şi personalităţi, argumentează BBCl, care adaugă că românii susţin campania împotriva corupţiei drept o prioritate a viitorului Guvern.
Preşedintele are dreptul să nominalizeze un candidat în cazul în care nu se formează o majoritate clară, scrie site-ul bulgar Novinite.com.
