Summitul Uniunii Europene, la care participă şi premierul Dacian Cioloş, începe joi la Bruxelles. Temele care vor domina summitul sunt criza migraţiei şi lupta împotriva terorismului, informează BBC News, citat de Mediafax.
Numeroşi europeni sunt îngrijoraţi că teroriştii pot intra în UE pretinzând că sunt imigranţi şi exploatând libertatea de circulaţie oferită de spaţiul Schengen. De altfel, cel puţin doi dintre autorii atacurilor teroriste de la Paris, din 13 noiembrie, au intrat în Europa printre imigranţii care sosesc zilnic pe insulele elene din apropierea Turciei.
Dar liderii UE vor să evite să fie comparaţi cu naţionaliştii care argumentează că eliminarea controalelor la frontiere în interiorul UE îi pune pe cetăţeni în pericol.
Migraţia şi terorismul sunt de asemenea tratate ca subiecte distincte deoarece, aşa cum a subliniat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, mulţi solicitanţi de azil fug ei înşişi din calea terorismului promovat de gruparea Stat Islamic, talibani sau alte organizaţii extremiste.
Dilema cu care se confruntă UE este că Schengen înlesneşte circulaţia persoanelor şi bunurilor în UE, dar necesită de asemenea o mai bună împărtăşire a informaţiilor, pentru a preveni criminalitatea transfrontalieră.
Citeşte şi: UPDATE. Mandatul lui Dacian Cioloş la Consiliul European, avizat favorabil de comisiile parlamentare
Dar unele state, ca Franţa, Germania, Austria şi Ungaria, au introdus deja controale temporare la frontiere, astfel că miza acestui summit este ridicată.
„Scopul nostru este clar: trebuie să redobândim controlul asupra frontierelor noastre externe pentru a limita afluxul de imigranţi şi a conserva Schengen”, a precizat Tusk în invitaţia la summit.
Juncker a afirmat că europenii au acum o singură graniţă şi „o responsabilitate comună de a o proteja”.
Salvarea Schengen înseamnă sporirea supravegherii tuturor persoanelor care intră sau ies din spaţiul de circulaţie fără paşaport. Astfel, pe viitor, cetăţenii UE, la fel ca cei din afara blocului comunitar, vor trebui să prezinte paşapoartele la control, pentru a fi comparate cu bazele de date ale poliţiei. Aceste baze de date trebuie însă îmbunătăţite.
Peste un milion de imigranţi au intrat în UE anul acesta, majoritatea dornici să ajungă în Germania sau alte state nordice mai prospere, unde îşi pot găsi locuri de muncă sau au rude.
Războiul sirian a dus imigraţia către UE la un nivel-record şi există temeri că actuala campanie internaţională împotriva grupării Stat Islamic şi raidurile ruse în sprijinul lui Bashar al-Assad vor determina şi mai mulţi sirieni să fugă din ţară.
În aceste condiţii, cei 28 de lideri UE vor examina din nou modalităţi de a ajuta Grecia şi Turcia să gestioneze situaţia migraţiei.
Citeşte şi: Cioloş, despre delegarea sa pentru Consiliul European: A fost iniţiativa domnului preşedinte
Comisia Europeană a propus oficial săptămâna aceasta crearea unei poliţii europene antiimigraţie, care ar urma să aibă 1.500 de membri şi va putea fi detaşată rapid la frontierele externe ale Uniunii Europene, printr-o decizie luată la Bruxelles care va putea fi blocată doar cu o majoritate a statelor membre.
Proiectul, care va avea nevoie de aprobarea statelor membre, prevede înfiinţarea unei noi structuri cu efective terestre şi maritime pentru protejarea frontierelor externe, prin înlocuirea actualei Agenţii pentru frontiere – Frontex. Această forţă ar putea să intervină chiar şi atunci când ţările-gazdă nu sunt de acord, astfel că unele state membre UE sunt ostile acestui plan.
Citeşte şi: Iohannis l-a delegat pe Cioloș să participe la Reuniunea Consiliului European
„În virtutea dispozițiilor art. 80 alin. 1 din Constituția României și conform principiului cooperării loiale dintre autoritățile statului, așa cum acesta a fost interpretat și în jurisprudența Curții Constituționale, Președintele României poate delega în mod expres Prim-ministrului atribuția participării la reuniunile Consiliului European”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
De-a lungul timpului, subiectul participării la reuniunile Consiliului European au făcut obiectul mai multor dispute, atât între fostul preşedinte Traian Băsescu şi fostul premier Victor Ponta, cât şi între Klaus Iohannis şi Victor Ponta.
