Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

UDMR cere aplicarea rezoluției de la Alba Iulia, din anul 1918. Care este pericolul pentru România

La doar câteva zile după sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, UDMR a depus în Parlament un proiect de lege în care solicită transpunerea în legislaţia României "a prevederilor privind popoarele conlocuitoare din Rezoluţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918”.

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 12.12.2018 - 15:42

UDMR a depus în Parlamentul României, la începutul lunii decembrie 2018, un proiect pentru ”transpunerea în legislaţie a prevederilor privind popoarele conlocuitoare din Rezoluţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918”.

”UDMR consideră că, în Anul Centenar, a sosit momentul ca principiile care vizează convieţuirea interetnică să fie transpuse în lege, astfel cum au fost formulate în Rezoluţia adoptată la Adunarea Naţională de la Alba Iulia. Democraţia se bazează pe statul de drept, iar democraţia românească poate fi împlinită numai dacă prevederile Rezoluţiei de la Alba Iulia se implementează în legislaţia română”, precizează inițiatorii acestui act normativ.

UDMR a susținut, în motivarea inițiativei sale legislative, că Subpunctul 1 al punctului III, din Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, prevedea următoarele: ”Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”.

Proiectul legislativ elaborat de UDMR menționează posibilitatea înfiinţării unor regiuni „de dezvoltare” separate, care ar putea obţine „un statut de autonomie specială pentru judeţele care aparţin unor regiuni istorice sau în care o minoritate naţională istorică are o proporţie semnificativă”.

Amintim că un document similar, Statutul pentru autonomia Ținutului Secuiesc, fusese depus în Parlamentul României, anul trecut, de deputatul UDMR Kulcsar Terzsa Jozsef.

Pe de altă parte, în ianuarie 2018, UDMR a semnat o declarație comună, alături de Partidul Civic Maghiar (PCM) și de Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), în care solicita autorităților de la București modificarea Constituţiei României, astfel încât să devină posibilă recunoașterea a trei tipuri de autonomie - teritorială, locală şi culturală.

Comentarii

loading...