Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Liderii NATO s-au certat pentru bani. Ce a obținut România

Summit tensionat la Bruxelles. Liderii NATO s-au certat pentru bani. Ce a obținut România

Președintele american Donald Trump a susținut că a reușit să convingă țările NATO să mărească cheltuielile pentru apărare, cu 33 miliarde de dolari. România a obținut înființarea unui centru de comandă NATO.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 12.07.2018 - 17:24

Președintele SUA Donald Trump a afirmat, la finalul summitului NATO de la Bruxelles, că toate țările NATO au fost de acord să sporească alocările pentru apărare. Întrebat dacă a amenințat cu ieșirea SUA din NATO, Trump a negat. ”Le-am spus că aș fi foarte nefericit dacă nu își îmbunățesc angajamentele substanțial”, a declarat președintele SUA. Preşedintele american a declarat că probabil poate să retragă Statele Unite din NATO, dar că acest lucru nu mai este necesar.

Trump a declarat că membrii NATO au convenit să continue efortul de a atinge cel puţin 2% din PIB în cheltuielile militare - într-un ritm mai rapid decât o fac în cadrul calendarului actual - până în 2024.  ”După atingerea obiectivului de 2%, vom începe să discutăm despre creşterea acestui prag”, a menţionat el, indicând că ”4% este cifra potrivită”. În ciuda optimismului lui Trump, președintele Franței Emmanuel Macron a declarat că ţara sa va atinge în anul 2024 ţinta convenită de NATO în 2014 de alocare a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare. Franța alocă în prezent 1,8% din PIB pentru apărare.  

Declarațiile președintelui american au venit vin pe fondul unor discuții extrem de tensionate purtate cu ceilalți aliați, întruniți ieri dimineață în format restrâns. Înainte de întrunire, Donald Trump și cancelarul Germaniei Angela Merkel au avut un nou schimb de replici pe tema alocărilor bugetare.

 

Discuții în cadru restrâns

” Președinții au încercat, fără succes, să convingă Germania și alte țări bogate membre NATO să plătească mai mult pentru protecția lor față de Rusia. Ei plătesc doar o fracțiune din acest cost. SUA plătește zeci de miliarde de dolari și iese în pierdere. Pe deasupra, Germania a început să îi plătească Rusiei, țara de care vrea să se protejeze, miliarde de dolari pentru energie. Este inacceptabil! Toate țările NATO trebuie să aloce 2% pentru apărare, iar acest procent să ajungă la 4% în următorii ani”, a scris președintele american ieri dimineață, pe Twitter.

În aceste condiții, s-a decis reluarea reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, dar în format restrâns, al celor 29 de state membre, 1+1 (seful statului și ambasadorul), statele partenere invitate fiind rugate să iasă din sală. Ca efect al acestor discuții tensionate, Donald Trump și-a anulat toate întâlnirile bilaterale, inclusiv cea programată cu președintele României Klaus Iohannis.

În total 15 state membre - inclusiv Germania, Franța, Canada, Italia, Belgia şi Spania - se află sub un prag de 1,4% în 2018. ”Pentru România, anunțul este simplu. Noi suntem la 2%, nu trebuie să ajungem la acest nivel”, a explicat președintele Klaus Iohannis.

 

Comandament NATO în România

Klaus Iohannis a detaliat discuțiile din sesiunea specială dedicată fondurilor. ”Ştiţi că în 2014 s-a decis ca în principiu până în 2024 alocările naţionale pe apărare să fie 2% din PIB pentru fiecare ţară în parte. Acum rezultatele sunt foarte diferite şi ne aflăm destul de departe de momentul 2014. România a ajuns la 2%. SUA sunt undeva în jur de 4% la cheltuieli pentru apărare. Dar sunt şi ţări care au de abia 1% pentru apărare”, a explicat șeful statului. ” Am ajuns la concluzii optimiste. Mai mulţi aliaţi care sunt departe de 2% s-au angajat să îşi facă cheltuieli pentru apărare. S-a discutat, însă fără să se ia o decizie, să încrcăm să se meargă mai departe şi probabil la următoarele summit-uri vom avea o abordare în care se încearcă să se meargă peste alocările de 2%”, a mai spus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a susținut că nu există un conflict în NATO şi nici pericolul de destrămare al Alianţei Nord Atlantice, iar preşedintele american Donald Trump nu a fost agresiv la summit-ul încheiat la Bruxelles, ci ”a spus lucrurilor pe nume” .

Preşedintele a afirmat că România a obţinut două lucruri foarte importante la summitul NATO de la Bruxelles, respectiv un centru de comandă operaţional şi îmbunătăţirea statutului brigăzii multinaţionale. ”Încă din 2016 de la summitul de la Varşovia noi a încercat să consolidăm Flancul estic, această încercare am făcut-o împreună cu ceilalţi de pe Flancul estic. În acest an, în acest demers de întărire a prezenţei pe Flancul estic am obţinut două lucru foarte importante: un centru comandă de trei stele - un centru de comandă operaţional, între nivel tactic cel mai de jos şi strategic cel mai înalt. Am obținut un centru de comandă operațional, un centru important, credem că vom avea circa 400 de ofiței de stat major din țările NATO. Am obţinut o îmbunătăţire a statutului brigăzii multinaţionale pe care am înfiinţat-o, care a căpătat un statut permanent”, a spus şeful statului, la sediul NATO.

Potrivit preşedintelui, un al treilea rezultat foarte important a fost faptul că o întreagă sesiune a NATO a fost organizată la iniţiativa României şi anume cea dedicată Mării Negre, la care au participat Georgia şi Ucraina.

 

Prezență sporită în Afganistan

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, după summitul NATO, că România își va spori prezența militară în Afganistan.

"Noi ne-am angajat prima dată în CSAT şi astăzi am transmis aliaţilor că vom creşte numărul de personal în Afganistan de la cât avem acum - 770 şi ceva de oameni, în special militari, - la peste 950 anul viitor, care vor fi şi militari, şi jandarmi, şi personal civil. Este o creştere însemnată pentru România, dar ea se întâmplă în condiţiile în care noi am înţeles demult şi suntem convinşi că NATO nu este doar despre a primi securitate, ci şi despre a da securitate, despre a fi un factor de securitate în regiunea în care ne aflăm", a spus Iohannis.

Comentarii

loading...