O primă rectificare bugetară pe acest an va fi aprobată la sfârșitul săptămânii viitoare, iar cei mai mulți bani se duc la ministere pe care le putem numi neperformante, cum ar cel al finanțelor, energiei, transporturilor și al dezvoltării. Cheltuielile în primele șase luni au fost de 240,2 mld lei o creștere cu 14,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Premierul Ciucă a anunțat deja că sunt reduceri de costuri din instituțiile publice cu 10 la sută, doar că această rectificare nu face decât să mute banii dintr-un loc în altul.
Mai exact, fiecare minister îşi va reduce bugetul de cheltuieli cu bunuri şi servicii cu 10%. Cu toate fondurile europene, Guvernul tot nu reușește să gestioneze pe deplin bugetul, astfel că pomenile cu voucherele de 250 de lei persoanelor cu venituri mici, sau compensarea cu 50 de bani la carburanți sunt suportate tot de români.
”Alta era conjunctura la începutul acestui an, când am făcut bugetul, peste acel buget noi am adăugat 30 de miliarde de lei, pachetele de sprijin pentru companii şi cetăţeni. Este evident că şi ordonatorii de credite trebuie să înţeleagă acest efort pe care statul îl face. Statul trebuie să îşi plătească facturile”, a spus ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.
Premierul a declarat deja că vede progrese în economie și laudă creșterea colectării de taxe și impozite cu 0,6% la ANAF, instituție în subordinea ministerului de finanțe. Este vizibil că se bate pasul pe loc, iar pentru lipsa de strategie a ministerului de finanțe, plătim toti.
„Avem o creştere în valoare nominală de 40,3 miliarde lei, cheltuielile au crescut cu 14,3%, menţinându-se, aşa cum spuneam, sub nivelul de creştere a veniturilor, absorbţia fondurilor europene a crescut cu 16,4%, de asemenea, faţă de perioada similară a anului trecut şi reducerea deficitului, iarăşi, un indicator foarte important, cu 1,25%, practic, faţă de 2,86% în 2021. Alocările pe care le-am stabilit pentru programele de sprijin pentru România au avut la bază măsuri pe care le-am urmărit, astfel încât să se realizeze cât se poate de concret, şi anume e-Factura, radarul mărfurilor, creşterea colectării, iar anul acesta creşterea colectării arată o creştere, un indicator de 0,6%. Practic, am ajuns la 8,1% din PIB faţă de 7,5% din PIB anul trecut”, a declarat Ciucă.
Pe lângă ministerul de finanțe care va primi o rectificare și cel al energiei urmează să primească bani pentru plata facturilor către marile companii de gaze și energie. Deși suntem un stat mai puțin dependent de importuri, strategiile de la acest minister pentru a avea gaze, combustibil și carburanți la preț mai bun nu se văd.
„O reducere a preţului mai mult decât este acum nu este posibilă pentru că trebuie să fim oneşti şi să le spunem oamenilor adevărul. Bugetul este cel pe care l-am făcut public şi aceştia sunt banii din care putem să facem, să realizăm compensările preţurilor la energie şi gaze”, a explicat premierul Ciucă.
La agricultură, cheltuielile cu fost mari cu 16%, față de cele prevăzute, ceea ce înseamnă bani și acest minister va primi sume în plus, multe fiind deja pentru despăgubirile pentru secetă.
Și SRI se află pe lista instituțiilor care vor primi bani în plus la rectificare. Anul trecut, instituția a primit nu mai puțin de 116,9 milioane de lei.
Nicio măsură clară despre creșterea pensiilor, alocațiilor
Despre creșterea pensiilor se discuta o variantă în luna septembrie, însă Coaliția a decis să dea cei 700 de lei în luna iulie, pe semne că nu vor mai fi majorate pensiile. De altfel, pensiile speciale, așa cum anunța fostul ministru al economiei Claudiu Năsui au fost majorate anul acesta cu 481 de lei, în timp ce pensia medie cu doar 3 lei.
Despre alocații, nu s-a mai discutat nimic concret, cert este că alocațiile pentru copii sunt acum de 243 de lei, iar o nouă creștere ar putea fi de la 1 ianuarie cu 20%.
Veniturile bugetarilor au crescut și ele cu 15% de la 1 iulie, mai puțin ale celor din privat.
După ce vor fi operate rectificările bugetare, vor exista tot mai multe nemulțumiri în rândul ministerelor, însă tot din partea ministerelor importante vedem o lipsă de implicare și strategie privind cheltuirea banilor europeni.
Economia este tot mai slăbită, în primele luni ale acestui ani, deficitul a ajuns la 10,23 miliarde de euro, aproape de două ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Practic, valuta iese din țară pentru că producția internă nu poate satisface cererea. Conform ultimelor date ale BNR, datoria externă a României s-a ridicat la 137.2 miliarde de euro la finele lunii mai, în creștere cu 2,6 miliarde de euro față de sfârșitul anului trecut.
