Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Războiul pentru legile justiției ia amploare

Războiul pentru legile justiției ia amploare

Președintele Klaus Iohannis i-a atacat, din nou, pe guvernanți pentru modificările repetate ale legilor justiției. La rândul său, liderul UDMR Kelemen Hunor a cerut abrogarea ordonanței prin care au fost modificate legile justiției.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 28.02.2019 - 15:52

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, ieri, la prezentarea bilanţului de activitate pe 2018 al Ministerului Public, că a fost anul în care s-au exercitat presiuni mari asupra parchetelor, în care au continuat în avalanşă demersurile de modificare şi remodificare a legilor Justiţiei. El a menţionat că 2018 a fost ”anul în care au continuat în avalanşă demersurile de modificare şi remodificare a legilor justiţiei, a Codului Penal, a Codului de Procedură Penală şi a altor acte normative, cu impact aspra sistemului judiciar”. ”A fost anul în care factorul politic a insistat şi a reuşit revocarea procurorului şef al DNA apoi, contrar avizului negativ al CSM, a iniţiat revocarea procurorului general”, a mai spus procurorul general.

Lazăr a vorbit despre faptul că, în 2018, atenţia societăţii în ansamblu a fost concentrată asupra autorităţii judecătoreşti. ” Sub pretextul devoalării abuzurilor din modul de înfăptuire a actului de justiţie şi mai ales ale procurorilor, a fost promovată o campanie abilă având ca scop lezarea prestigiului, a încrederii în misiunea socială şi probitatea acestora. Au fost extrapolate comportamente discutabile din cazuri izolate la activitatea procurorilor în general, cu consecinţa inducerii artificiale a unei animozităţi faţă de un întreg corp profesional care îşi îndeplineşte sarcinile cu onestitate şi în anonimat. De aici până la atingerile aduse independenţei nu a fost decât un pas”, a spus Lazăr.

Acesta a afirmat că a avut de suferit comunicarea cu ministrul Justiţiei, dar relaţia cu Ministerul Justiţiei a continuat să funcţioneze.

 

Acuzațiile lui Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, la bilanţul Ministerului Public, că în 2018 subiectele legate de domeniul justiţiei au continuat să facă agenda publică, din cauza insistenţei obsesive a actualei majorităţi de a interveni politic în justiţie. El a apreciat că această misiune a Ministerului Public nu este una deloc uşoară, cu atât mai mult cu cât în ultimii doi ani atacurile la adresa corpului procurorilor au devenit din ce în ce mai virulente. ”Când tocmai persoanele care au interese directe să scape de cercetări penale sunt cele care fac legile în domeniul justiţiei, atunci însăşi temelia statului de drept este ameninţată”, a comentat şeful statului.

P:reşedintele Iohannis a remrcat că în anul care s-a încheiat, au avut loc modificări importante ale legislaţiei privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

” Mai mult, Guvernul insistă în practica folosirii abuzive de ordonanţe de urgenţă, care produc, aşa cum vedem în ultima perioadă, efecte dintre cele mai profunde şi grave în interiorul sistemului de justiţie”, a afirmat Iohannis, care a susţinut că ”afectarea carierei procurorului şi judecătorului, tentativa tot mai evidentă de control politic asupra unor parchete, insistenţa de a da puteri sporite Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în ciuda faptului că forurile europene au criticat sever înfiinţarea acesteia, reprezintă motive reale de îngrijorare”. ”Transpunerea în legislaţia naţională a recomandărilor cuprinse în rapoartele Comisiei Europene, Comisiei de la Veneţia şi GRECO nu este facultativă”, a subliniat preşedintele, adăugând că statutul procurorului a fost şi este în continuare sub asaltul unor autorităţi politice, care urmăresc supunerea acestuia voinţei politicului, care prin esenţa sa este subiectivă, partizană şi schimbătoare. 

 

Strategia PNL

Conducerea PNL a stabilit textul scrisorii care va fi trimisă miercuri APCE pentru sesizarea Comisiei de la Veneţia în legătură cu cele trei OUG care modifică legile justiţiei, a anunţat liderul liberal Ludovic Orban. ”A patra decizie pe care am luat-o este legată de adoptarea scrisorii finale care va fi trimisă în cursul zilei de astăzi către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în care solicităm APCE sesizarea Comisiei de la Veneţia privitoare  la OUG 90, OUG 92 şi OUG 7, ultima OUG care a fost adoptată , care reprezintă atacuri grave ale majorităţii guvernamentale împotriva independenţei Justiţiei şi care instituie un cadru în care, practic, independenţa magistraţilor dispare iar magistraţii vor fi puşi sub comandă politică  şi sub ameninţarea unui pluton de execuţie care a fost înfiinţat sub numele de Secţia specială pentru investigarea infracţiunilor comise de procurori şi judecători”, a declarat Ludovic Orban.

 

UDMR cere abrogarea OUG 7

 

Critici în privința ordonanței de urgență privind legile justiției au venit și partea liderului UDMR Kelemen Hunor. În prezent, PSD și ALDE au majoritate în Camera Deputaților doar ca efect al sprijinului UDMR. Kelemen Hunor a declarat că ”în acest moment, această Ordonanţă nu are nicio utilitate, nu este raţională această Ordonanţă. Eu nu pot să înţeleg de ce a dat domnul Toader această Ordonanţă de Urgenţă, sunt câteva chestiuni care nu numai că ar fi trebuit discutate, dar nici măcar nu ar fi trebuit modificate din legislaţia adoptată în 2017 şi în 2018”. Liderul UDMR subliniază că ”acum, brusc, Parlamentul se trezeşte că tot ce am făcut se modifică şi Parlamentul nu mai are nici o treabă, deci domnul Toader din acest punct de vedere iarăşi greşeşte. Noi am susţinut că în interiorul CSM-ului, Secţia de procurori şi Secţia de judecători trebuie separate, fiecare merge pe pârtia lui. Noi am susţinut vechimea de 18 ani pentru a accede la Înalta Curte şi la Parchetul General. Iarăşi, nu e bine să schimbi, permanent intră în conflict ministerul cu Parlamentul şi cu sistemul judiciar. Controlul ierarhic trebuie păstrat”. Întrebat dacă nu ar fi o soluţie mai bună abrogarea integrală a OUG 7, Kelemen Hunor a răspuns: ”Asta ar fi soluţia ideală, dar asta trebuie să facă Guvernul, nu poate să facă Parlamentul. Până când ajunge pe masa Parlamentului trece prea mult timp. Eu am cerut şi o astfel de intervenţie la OUG 114, prorogarea termenului, de exemplu, tot Guvernul poate să facă”.

 

 

Comentarii

loading...