Neînțelegerile dintre cele două partide vizează atât teme economice, cât și decizii de natură politică. Controversele pe teme economice au scos la iveală dorința ALDE de a păstra aparențele că este un partid de dreapta, motiv pentru care partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu s-a opus unor inițiative ale social-democraților.
În plan politic, ALDE se declară un adversar al ”statului paralel“, la fel ca PSD. Însă Tăriceanu a cerut, de fiecare dată, ca măsurile să fie discutate de Parlament, opunându-se planurilor PSD de modificare a legislației penale prin ordonanțe de urgență. Liderul ALDE își dorește să candideze la alegerile prezidențiale de anul viitor și încearcă să își creioneze o imagine de politician independent de PSD.
Social-democrații sunt nemulțumiți de modul în care evoluează lucrurile, dar fără ALDE majoritatea parlamentară ar fi în pericol. PSD colaborează în Parlament și cu UDMR, dar sprijinul Uniunii se negociază, punctual, social-democrații fiind forțați la înțelegeri care le pot aduce pierderi de imagine.
Atac la măsurile lui Tăriceanu
Odată cu instalarea Guvernului Dăncilă, liderul PSD Liviu Dragnea, și ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, au propus în coaliție introducerea unui impozit pe venitul global, la pachet cu un impozit progresiv. În traducere, procentul reținut de stat urma să crească în funcție de salariu. Au fost refuzați sec de ALDE. „Pe agenda ALDE nu se află creşterea de impozite. Ceea ce a spus domnul Teodorovici întrebaţi-l pe domnul Teodorovici“, a comentat Varujan Vosganian, purtător de cuvânt al ALDE. Cota unică de impozitare de 16% a fost introdusă în 2005 de Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci premier al României. Ulterior, PSD l-a redus la 10%.
Scenariul s-a repetat atunci când social-democrații au pus ochii pe banii din Pilonul II de pensii, introdus, de asemenea, în timpul Guvernului Tăriceanu. Liderii PSD au dat tot mai multe semnale privind desființarea sau naționalizarea Pilonului II de pensii (private) pe motiv că acesta nu ar oferi cotizanților un randament bun. Din nou planurile PSD au fost temporizate de refuzul ALDE.
”În legătură cu Pilonul II de pensii, banii care sunt acolo și care sunt într-o sumă de aproximativ 9 miliarde euro sunt banii românilor. Cetățenii români sunt titulari de cont și banii sunt proprietatea lor exclusivă, atât de exclusivă încât ei pot fi lăsați în caz de deces și moștenire. Acești bani nu pot fi preluați la Pilonul I de pensii sub nicio formă, cel puțin în actuala Constituție”, a spus Varujan Vosganian pe 22 mai.
Războiul ordonanțelor
Neînțelegerile s-au multiplicat odată cu condamnarea lui Liviu Dragnea la trei ani și jumătate de închisoare cu executare, pe 21 iunie. Decizia nu este definitivă, dar a influențat modul în care liderul PSD vede modificarea legilor justiției. Tot mai mulți lideri PSD au început să vorbească despre modificarea Codului penal prin ordonanță de urgență, pentru aplicarea rapidă a noilor reguli, în avantajul liderului PSD. Și de data aceasta, ALDE s-a opus.
„Nu am discutat de nici un fel de ordonanță de urgență pe modificarea codurilor. Vom merge exclusiv pe calea dezbaterii parlamentare. Nici asumarea răspunderii Guvernului pe Codul Penal nu va avea loc“, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, după o întâlnire cu Liviu Dragnea. ALDE a votat Codul Penal în Parlament, alături de PSD, inclusiv schimbarea definiției abuzului în serviciu în avantajul lui Liviu Dragnea. Legea, contestată la CCR, s-ar putea să intre în vigoare prea târziu pentru salvarea lui Liviu Dragnea.
Pe 9 iulie, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, forțat de o decizie a Curții Constituționale (CCR). După anunțul de la Cotroceni, Liviu Dragnea a afirmat că suspendarea președintelui Klaus Iohannis rămâne o temă de actualitate. Și de această dată Tăriceanu s-a situat pe o poziție divergentă. „Atâta vreme cât preşedintele va respecta Constituţia, va lăsa ca lucrurile să evolueze normal în acest demers de a scoate mizeria la suprafaţă, mizeria însemnând toate componentele statului paralel, nu ştiu dacă suspendarea mai trebuie să fie prima preocupare”, a declarat Tăriceanu.
Ulterior, au apărut informații potrivit cărora Liviu Dragnea ar dori ca Guvernul să emită o ordonanță de urgență privind grațierea și amnistia unor fapte de corupție. Planurile s-ar fi blocat în urma opoziției lui Călin Popescu Tăriceanu. Liderul ALDE i-a cerut ministrului Justiției, Tudorel Toader, să nu inițieze sau să avizeze vreun proiect în acest sens. La nivel oficial, liderii PSD și ALDE au negat existența acestor planuri. ”În acest moment, eu nu pot să vă dau decât o certitudine, și certitudinea pentru noi este că nu am fost printre promotorii acestei ordonanțe de urgență și că ea nu se va da în ședința de Guvern. Întrebați PSD-ul!“, a spus Vosganian, pe 16 iulie.
