Motivul ține de fapte care s-au petrecut înainte ca Năsui să ajungă la Minister și pentru care și acesta a depus o plângere penală la DNA.
În aceeași zi în care moțiunea simplă depusă de PSD împotriva ministrului sănătății, Vlad Voiculescu, a fost respinsă de Camera Deputaților, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că formațiunea va depune un alt document ce îl va viza pe Claudiu Năsui. Moțiunea se va referi la granturile acordate de Ministerul Economiei pentru IMM-uri. „Au depus 27.000 de companii românești. A venit un ministru – care e un om de bun simț (n.r.- Năsui), dar funcția l-a doborât. Plus că există suspiciuni clare de măsluire. Prima oară le-au spus că primul venit, primul servit. Au fost serviți ultimii, după ce domnul Năsui a avut cont de administrator și a putut să intervină într-o procedură de selecție pe bani europeni. Eu o să depun moțiune și vreau să văd cum USR nu va vota împotriva unui ministru care are o suspiciune clară că a făcut un caz de corupție. Presupun că DNA deja s-a autosesizat și OLAF. Eu mă mir că nu a descins DNA”, a declarat Marcel Ciolacu, la România TV.
Granturile, sub investigație
Acțiunea PSD vine însă după ce chiar ministrul economiei a sesizat o serie de nereguli și a solicitat o anchetă a Corpului de Control. Năsui a anunțat că a depus o plângere penală la DNA legată de suspiciuni de corupție în legătură cu acordarea granturilor în valoare totală de 550 de milioane de euro, dintre care 478,25 milioane de euro ajutor nerambursabil.
„Am depus o plângere penală in rem la DNA care vizează activitățile suspecte, de comun acord cu premierul Florin Cîțu”, a afirmat Claudiu Năsui într-un comunicat.
Măsura adoptată de Guvern anul trecut, când ministrul Economiei era Virgil Popescu, prevede granturi de investiții în valoare cuprinsă între 50.000 și 200.000 euro fiecare. 27.736 de IMM-uri au aplicat pentru acestea, însă un număr de 8.275 dintre aplicanți vizează cumpărarea de imobile. Năsui a atras atenția că nu acesta era scopul măsurilor.
Suspiciunile
Suspiciunile de fraudă invocate ar fi acelea că mai mulți aplicanți care au participat în ultimele două zile de dinaintea termenului final ar fi avut informații despre procentele de cofinanțare în baza cărora se făcea departajarea și au fost astfel avantajați. Libertatea a scris cum, în regiunea Cluj, peste 80% din firmele eligibile au depus proiectele în ultimele două zile înainte de expirarea termenului, adică 28 și 29 ianuarie, iar procentul minim de cofinanțare a fost de 61%. Năsui semnalase acest lucru încă din 11 februarie, când a atras atenția că există persoane care ar fi divulgat informații-cheie din proces.
Năsui a explicat și de ce a avut cont pentru o perioadă scurtă pe platforma de finanțare. „Am vrut să văd fiecare pas din procedură și să o optimizez. Ceea ce am și făcut. Am folosit acel cont de câteva ori și exclusiv în scopul înțelegerii proceselor din spatele platformei și a muncii funcționarilor pentru a crește numărul de procesări pe zi. Ceea ce am și reușit. Am crescut numărul de evaluări de 9 ori în timp record”, a precizat Claudiu Năsui.
„Nu acesta era scopul măsurii. Ea era menită să fie o măsură de ajutor în perioadă COVID-19, și ajunge să finanțeze cumpărări de apartamente. Am încercat să rezolvăm cât mai multe probleme legate de aceste scheme de ajutor de stat”. CLAUDIU NĂSUI, MINISTRUL ECONOMIEI
TEHNIC VORBIND
Finanțare
Valoarea totală a programului a fost de 550 de milioane de euro, dintre care 478,25 milioane de euro ajutor nerambursabil.
Aplicații
27.736 de IMM-uri au aplicat pentru ajutor, însă un număr de 8.275 dintre acestea vizau cumpărarea de imobile, inclusiv apartamente.
Suspiciuni
Suspiciunile vizează firme înscrise în program pe ultima sută de metri care par a fi avut acces la informații confidențiale care putea face diferența dintre a fi acceptați sau nu.
