„Consiliul Superior al Magistraturii a încheiat, în anul 2012, un protocol instituţional cu Serviciul Român de Informaţii. La solicitarea tuturor membrilor Consiliului, formulată de îndată ce au luat cunoştinţă de existenţa sa, Protocolul a fost denunţat în cursul lunii martie 2017, prin acordul părţilor, iar cu privire la acesta a fost demarată procedura de declasificare, în temeiul Legii nr. 182/2002. De asemenea, la nivelul CSM s-a încheiat, în anul 2014, pe o perioadă nedeterminată, Protocolul privind cooperarea între Consiliul Superior al Magistraturii şi Centrul Naţional Cyberint în domeniul securităţii sistemelor informatice şi de comunicaţii, având ca obiect protecţia reţelelor informatice ale instituţiei, în cadrul proiectului Sistem naţional de protecţie a infrastructurilor IT&C de interes naţional împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic, derulat de Serviciul Român de Informaţii şi de alte instituţii partenere prin intermediul programului cu finanţare europeană POSCEE”, au precizat reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Sursa citată a mai precizat că acest protocol nu are regimul unui document clasificat.
Precizările vin după ce vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, a anunţat, în şedinţa plenului Consiliului de miercuri, că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Inspecţia Judiciară, CSM şi Parchetul General au încheiat protocoale cu serviciile, celelalte entităţi din justiţie neavând astfel de protocoale.
„Aduc la cunoştinţă că, în urma şedinţei plenului din martie s-a făcut o astfel de solicitare de către CSM către toate entităţile din sistemul juridic de a ne comunica toate protocoalele din 2005 până în prezent. Am primit corespondenţă cu entităţi din sistemul judiciar care au comunicat că au existat şi există sau au denunţat: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Inspecţia Judiciară (IJ). La nivelul CSM a fost încheiat un astfel de protocl denunţat în 2017 de către vechea conducere. Toate celelalte entităţi din sistemul judiciar, că ne referim la grefieri sau la alte instanţe, pentru 2005-2018, nu au încheiat astfel de protocoale. Tot ce am prmit la nivelul Consiliului, nu sunt ataşate protocoalele în forma lor scrisă. Toată situaţia a vizat doar o corespondenţă minimală”, a anunţat procurorul Codruţ Olaru, vicepreşedinte CSM, în şedinţa plenului Consiliului de miercuri.
Gîrbovan: Avem dreptul să ştim adevărul!
Judecătorul Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR, a spus joi că justiţia se înfăptuieşte în numele legii, nu în numele protocoalelor secrete, şi că trebuie să se afle adevărul în această privinţă, pentru a evita să treacă 30 de ani, precum în situaţia dosarului Revoluţiei.
„Există un principiu simplu şi clar, ce stă la temelia statutului de drept (rule of law – domnia legii) şi a democraţiei: justiţia se înfăptuieşte în numele legii. Nu în numele hotărârilor secrete ale CSAT, nu în numele protocoalelor secrete, ci a legii. Aşadar, Parlamentul adoptă o lege, Preşedintele o promulgă, însă legea intră în vigoare – dacă nu se prevede altfel – la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Publicarea legii este fundamentală într-o democraţie, deoarece ar fi imposibilă respectarea ei dacă aceasta nu ar fi adusă la cunoştinţa cetăţenilor şi a instituţiilor. Cu atât mai gravă ar fi îngrădirea unor drepturi şi libertăţi pe baza unui act care nu e public. (…) Fără publicarea în Monitorul Oficial, legea nu există”, a scris pe Facebook Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).
Preşedintele UNJR mai crede că existenţa acestor protocoale dinamitează întreaga fundaţie a statului, a raportului între instituţii şi între stat şi cetăţean.
„E nevoie de o transparenţă totală în acest proces, de publicarea tuturor hotărârilor CSAT care au privit justiţia, a protocoalelor ori înţelegerilor (că să nu avem discuţii pe semantică, mă refer la absolut orice tip de act ce a consfinţit cooperări, colaborări, activităţi comune, relaţii între instituţii judiciare şi alte autorităţi) iar la sfârşit să facem o evaluare riguroasă a tot ce s-a întâmplat, pentru că avem dreptul să ştim adevărul. Tot adevărul! Nu mai putem aştepta 30 de ani până să aflăm ce s-a întâmplat în aceşti ani, aşa cum aşteptăm după dosarul Revoluţiei”, a mai spus Gîrbovan.
Magistratul a mai spus că nu se poate respecta o lege care este nepublică şi nici nu poate fi cineva tras la răspundere în baza acesteia. De asemenea, acesta mai consideră că cei care susţin că astfel de acte secrete au fost necesare sau eficiente, „ratează esenţa statului de drept”.
„În baza acestor protocoale secrete au fost anchetaţi cetăţeni ai acestei ţări care aveau dreptul de a şti că le sunt aplicate alte norme de procedura decât cele din Codul de procedură penală la care, în mod firesc, se raportau. Ofiţeri ai SRI s-au comportat ca organe de cercetare penală, în condiţiile în care acest lucru le era strict interzis de lege. Iar culmea cinismului semnatarilor acelui Protocol, în raport cu cetăţeanul, este că toate costurile făcute de ofiţerii SRI erau incluse că şi cheltuieli judiciare ce erau imputate celor anchetaţi în baza unui protocol secret care nu doar că nu le-a fost niciodată comunicat, dar despre care multă vreme nici nu s-a ştiut că există”, a mai scris Dana Gîrbovan.
