Scorul slab obținut în alegeri de PNL dă peste cap planurile șefului statului de a iniția orice reforme pentru care avea nevoie de largă susținere parlamentară. 7Sursa foto: inquamphotos.com

Premier PNL categoric! Dar numai cu binecuvântare de la Cotroceni

Clasa politică este cuprinsă de frenezie în aceste zile când trebuie să se numească un nou prim-ministru și să se formeze un nou guvern.

Share

Ioana Oancea 0 comentarii

09.12.2020 - 22:40

Deși depășiți în alegeri de PSD, liberalii se pregătesc să formeze Guvernul și să își împartă funcții din administrația centrală.

În cursul zilei de ieri, liberalii au avut întâlniri pentru a valida candidatul partidului pentru șefia guvernului, însă înainte de aceasta discuțiile s-au purtat tête-à-tête între președintele Klaus Iohannis și președintele PNL, Ludovic Orban. Ședința Biroului Politic Național al PNL a fost programată pentru după-amiază, însă liberalii urmau să primească până la acea oră informații cu privire la persoanele agreeate de șeful statului. 

Structura guvernului și premierul


Liberalii și-ar dori un executiv cu 18 posturi dintre care 16 de ministru și două de vicepremieri, care să le revină USR și UDMR. Dintre ministere, opt ar fi ale PNL, cinci ale USR și trei ale UDMR.

În ceea ce privește funcția de prim-ministru, lucrurile se complică. Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, declarase anterior că formațiunea avea patru propuneri pe care să le înainteze președintelui. „Toate numele sunt membri PNL, au fost membri PNL, vor fi membri PNL”, a declarat Bogdan.

Printre numele vehiculate până acum s-au aflat actualii membri ai Guvernului – ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, ministrul economiei – Virgil Popescu, și chiar directorul SRI – Eduard Hellvig, fost liberal și apropiat al acestora. Actualul ministru al apărării și premier interimar, Nicolae Ciucă, era și el pe listă. Printre numele vehiculate se afla și cel al șefului CJ Bihor, Ilie Bolojan, dar acesta de abia instalat în funcția la nivel local, nu și-ar dori să își părăsească postul în care a fost ales.

Deși preferat de Iohannis, Ciucă nu ar fi dorit nici de Ludovic Orban și nici de USR PLUS și UDMR. De altfel, copreședintele USR PLUS, Dan Barna, a spus public că „suntem o țară europeană, nu neapărat soluția militară este cea mai bună, dar hai să avem aceste consultări și vedem apoi despre ce discutăm”.

Despre comentariile formațiunilor ce vor fi cooptate la guvernare, Orban a spus: „Îşi dau cu părerea fără să fi luat noi, încă, o decizie de propunere a unui premier". Se pare că fostul premier va avea un post asigurat, după renunțarea la șefia guvernului, și anume acela de președinte al Camerei Deputaților, el fiind deputat ales în acest moment.  

Liberalii își doresc ca noul Parlament să fie învestit până pe 21 decembrie, iar până în Ajunul Crăciunului, până în 23 să fie audiați candidații pentru posturile de ministru. Pe 23 decembrie ar urma să fie dat votul de învestire asupra noului guvern din partea Legislativului. După instalarea executivulul, Parlamentul va trebui să dezbată și Legea bugetului de stat și al asigurărilor sociale până la sfârșitul anului.


Portofoliile

Din informațiile cunoscute până la acest moment, UDMR și-ar dori portofoliile culturii și mediului. Se discută ca inclusiv Ministerul Sănătății să ajungă la UDMR.

USR PLUS, care are mai multe proiecte și idei de reforme în domeniul justiției, și-ar dori acest portofoliu, însă PNL ar dori să îl mențină pe Cătălin Predoiu în acest post.

În ceea ce îi privește pe liberali, cel mai probabil vor vrea să păstreze Ministerul Internelor – inclusiv numele lui Rareș Bogdan a fost vehiculat în acest sens, Ministerul Finanțelor – pentru Florin Cîțu, dacă nu e numit premier, Ministerul de Externe – pentru Bogdan Aurescu, și Ministerul Fondurilor Europene – pentru Ilie Bolojan. Până la urmă, și pentru numirea miniștrilor, tot șeful statului va avea ultimul cuvânt. 

PMP spune „adio”

Pentru PMP sunt ultimele zile de guvernare, după ce formațiunea nu a reușit să acceadă în Parlament. Liderul PMP, Eugen Tomac, și-a anunțat ieri demisia de la șefia formațiunii, urmând ca aceasta să fie preluată de Marius Pașcan. PMP a obţinut 4,94% din voturi la alegerile parlamentare, rezultat pe care partidul "nu îl pune sub semnul întrebării", după cum spunea Tomac. PMP a formulat 1.090 de contestaţii transmise BEC şi Birourilor electorale judeţene și se afla ieri la o distanță de câteva mii de voturi de pragul electoral.  

Comentarii