Deputații și-au pregătit apărarea față de solicitările procurorilor: îngreunarea arestării preventive, introducerea de portițe pentru salvarea de urmărirea penală, lungirea procedurilor de constatare a incompatibilității.
Modificările care relaxează regimul imunității parlamentare au fost operate în Legislativ, în timp ce liderii PSD anunțau de la partid că vor introduce criterii stricte pentru sancționarea colegilor cu probleme penale. Asaltați de solicitări ale DNA, parlamentarii PSD nu se mai mulțumesc să le respingă individual și au început să caute o soluție cu aplicabilitate generală. Schimbările au fost introduse în noul regulament care a fost votat de comisia de resort și va fi discutat astăzi în plenul Camerei Deputaților. O parte dintre acestea au fost respinse acum doi ani de zile de Curtea Constituțională, pe motiv că Parlamentul încalcă atribuțiile justiției.
Astfel, deputații au introdus condiții suplimentare pentru solicitările DNA de reținere, arestare sau percheziție. Cererea trebuie să conţină „indicarea cazului prevăzut de Codul de Procedură Penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei“. În cazul în care Comisia juridică solicită „probe şi informaţii suplimentare“, Ministerul Justiției este obligat să le pună la dispoziție, iar termenul de redactare a raportului se prelungește cu două zile, față de cel inițial de trei zile.
Legea fundamentală, ignorată
Potrivit unui alt articol modificat de Comisia de regulament, raportul Comisiei juridice „va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate“. Mai mult, o prevedere similară privind referirile din raportul comisiei se regăsește în cazurile de aprobare a urmăririi penale a miniștrilor care sunt și parlamentari. Toate aceste amendamente încalcă legea fundamentală, dovadă fiind o decizie a Curții Constituționale (319/2013) de respingere a unor propuneri similare votate de Parlament în 2013. „Cererea ministrului Justiţiei trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată. Cererea este însoţită de probele considerate relevante şi puse la dispoziţie de către parchet, care stau la baza motivelor invocate“ este articolul declarat neconstituțional.
„Referirile exprese la «motivele concrete şi temeinice» extrapolează aspectele legate de admisibilitatea, administrarea şi chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecătorească la reprezentanţii puterii legislative“, au atras atenția judecătorii CCR.
Astfel de dispoziții contravin principiului separaţiei puterilor în stat „întrucât o asemenea atribuţie este cu totul străină statutului juridic constituţional, rolului şi funcţiilor celor două Camere ale Parlamentului şi conduce la încălcarea rolului puterii judecătoreşti“, se arată în motivare.
Manevre procedurale
Chiar și o parte dintre parlamentarii PSD recunosc că noile proceduri ridică semne de întrebare. „Nu este constituţional ca noi să ne pronunţăm asupra motivelor temeinice sau netemeinice care rezultă dintr-o cerere înaintată de minister în care pe noi ne sesizează cu privire la încuviinţarea începerii urmăririi penale sau arestării sau reţinerii“, a afirmat Ciprian Nica (PSD), vicepreședintele Comisiei juridice.
Nu sunt singurele modificări controversate. În cazul urmăririi penale a actualilor și foștilor miniștri care sunt și deputați, parlamentarii au profitat de absența unor termene în statutul deputaților și senatorilor pentru a complica procedura. Astfel, Biroul Permanent va cere Comisiei juridice, în termen de cinci zile, o evaluare a solicitării și o estimare a timpului necesar pentru audierea deputatului și pentru studierea documentelor trimise de procurorul general. Pe baza acestei evaluări, Biroul Permanent va fixa un termen de maximum 14 zile. Acest termen este însă contrazis de articolul următor. Potrivit acestuia, audierea acuzatului este obligatorie.
Dacă respectivul este „în imposibilitate obiectivă“ de a se prezenta la audieri, comisia va fixa un nou termen. Articolul nu prevede că noul termen este în interiorul celor 14 zile inițiale, ceea ce lasă posibilitatea depășirii sale.
Vor fi prelungite și procedurile pentru pierderea mandatelor de către deputații declarați incompatibili. Actualul regulament prevede un termen de 30 de zile pentru vacantarea postului. Prin noul regulament, deputatul are la dispoziție 15 zile pentru a înștiința Biroul Permanent, după care curg cele 30 de zile în care poate demisiona. Dacă nu o face, Comisia juridică va întocmi un raport în termen de 15 zile.
Cu toate aceste semne de întrebare, social-democrații din Biroul Permanent au decis să nu solicite un punct de vedere al CSM și au programat votarea proiectului pentru ședința de plen de astăzi. PNL a anunțat că va contesta noul regulament la Curtea Constituțională.
Codul Penal, în vizor
Nu sunt însă singurele modificări preconizate de PSD în privința regimului imunității parlamentare. Astfel, senatorul PSD Georgică Severin a cerut modificarea Codului Penal, principala problema fiind arestul preventiv. „Nu este o formă de a proteja martorii, ci este aproape o tortură din punct de vedere legal, mă refer din punct de vedere psihic (…) şi nu este o formă în care se respectă drepturile omului“, a comentat Severin. El a pledat pentru revenirea la vechea prevedere referitoare la condițiile arestului preventiv. “Citeam pe Internet un studiu legat de ceea ce înseamnă suspiciune rezonabilă. Caracterul subiectiv este atât de mare, încât practic orice cetăţean, pornind de la o simplă delaţiune, poate intra în acest malaxor al suspiciunii rezonabile. Deci eu cred că n-ar fi rău dacă ne-am întoarce la indicii temeinice, cum este normal, cum este firesc“, a spus Severin.
Zgonea, revocat doar de PSD
Proiectul de modificare a regulamentului mai prevede că preşedintele Camerei va putea fi revocat înainte de expirarea mandatului, numai la propunerea liderului grupului parlamentar din care face parte, eliminându-se posibilitatea revocării acestuia la schimbarea majorităţii. Cu alte cuvinte, chiar dacă PNL ar avea majoritate, actualul președinte al Camerei, Valeriu Zgonea (PSD), poate fi schimbat doar la cererea liderului grupului PSD, Marian Neacșu.
