– Ați putea să ne spuneți de ce – dincolo de atribuțiile pe care le aveți ca ministru pentru diaspora – vă preocupă românii de pretutindeni? Care ar fi să zicem, motivele personale?
– Încă de dinainte de a prelua portofoliul de ministru pentru Românii de Pretutindeni, unul dintre obiectivele mele principale a fost acela de a-mi ajuta concetățenii să aibă o viață mai bună. Acesta a fost motivul pentru care am decis să intru pe scena politică, să fac bine și să încerc să schimb, să construiesc lucruri care contează, prin intermediul dialogului și al transparenței. Doar așa putem contribui activ la bunăstarea conaționalilor noștri care își pun încrederea în noi, cei care îi reprezentăm. Cunosc foarte mulți români care au decis să trăiască în afara granițelor țării și cu care păstrez legătura îndeaproape, încercând să fiu tot timpul prezentă în mijlocul lor. Dacă e să vorbim de motive personale, în familia mea, la fel ca în familia atâtor români, știu ce înseamnă să nu îi ai pe toți cei dragi alături și ce înseamnă dorul de ai tăi.
Dorința mea este să-i pot ajuta pe români să își recapete încrederea în România, pentru că România are nevoie de fiecare dintre ei, fie că decid să se întoarcă acasă, fie că doresc să investească în proiecte.
„Românii sunt bine sau foarte bine integrați în țările în care lucrează”
– În intervențiile Dumneavoastră publice s-a remarcat o constatare tristă, dar și una frumoasă: „Niciun român nu a plecat de bine din țară”, respectiv „Cu toții și-au dus cu ei România acolo unde sunt”. Cum ați ajuns la aceste concluzii?
– În ultimul an am avut șansa să ajung în rândurile multor români care muncesc sau studiază în țări precum Italia, Spania, Franța, Anglia, dar și pe meleaguri îndepărtate cum ar fi Australia și Noua Zeelandă. Am avut șansa să cunosc și să creez legături cu mulți români frumoși și muncitori. În general, sunt bine sau foarte bine integrați în țările în care au ales să lucreze, să învețe, să trăiască, iar contribuția lor în societate este apreciată atât la nivel social, cât și economic. Avem atâția români frumoși și muncitori care fac cinste României, care trăiesc însă cu o mare durere în suflet: dorul de casă. Îi macină depărtarea de țară, de orașul natal, de familia și prietenii pe care i-au lăsat în urmă… de singurătatea și sacrificiile care vin odată cu decizia de a pleca în străinătate pentru un trai mai bun. Chiar dacă vorbim despre români care trăiesc de 10-20 de ani departe de casă, ei și-au construit o mică Românie oriunde ar fi. Încă sunt conectați la obiceiurile românești, gătesc mâncarea noastră tradițională, se roagă și participă la slujbele românești, păstrându-și astfel identitatea națională vie. Sunt conștientă că românii au așteptări mari din țară, de aceea vreau să-i asigur că, alături de ceilalți colegi din Guvern, facem tot posibilul să venim în sprijinul lor. Este o prioritate pentru noi să convingem românii din diaspora să se întoarcă în țară, prin măsuri care să răspundă cât mai bine așteptărilor pe care le au fie că vorbim despre salarii mai mari, infrastructură sau ameliorarea sistemului de educație și sănătate.
– Activitatea Dumneavoastră se desfășoară pe cel puțin două paliere: protejarea românilor de pretutindeni, inclusiv a celor de acasă care plănuiesc să plece, și încercarea de a-i convinge pe cei plecați să se întoarcă. Cum ați acționat concret până acum? Ce campanii ați întreprins și care sunt astăzi în desfășurare?
– Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este unul nou, înființat abia în 2017, și cu o echipă mică, de sub 70 de oameni. Există însă dorința și energia de a veni în sprijinul românilor de peste hotare și, de aceea, ne străduim să le fim alături nu doar prin acordarea de fonduri nerambursabile pentru proiecte menite să păstreze identitatea culturală, lingvistică și spirituală, ci și prin acțiuni care să răspundă unora dintre provocările de zi cu zi cu care mulți dintre ei se confruntă. Anul trecut am extins la nivel național campania „Informare acasă! Siguranță în lume” și ne-am deplasat de două ori în toate județele țării pentru a le prezenta celor care intenționează să plece la muncă sau la studii peste hotare cu ce situații de risc se pot confrunta, cum le pot preveni și cum pot cere ajutor. Trăim într-o lume globalizată și facem parte din Uniunea Europeană, unde libera circulație este un drept fundamental. Intenția noastră este de a-i încuraja pe români să se informeze și să își cunoască drepturile și obligațiile pentru a nu deveni victime ale traficului de ființe umane și pentru a evita alte pericole. Campania a avut loc în două etape. Prima s-a derulat în mai-iunie 2018 și li s-a adresat tinerilor. Cu acest prilej, am avut alături 20.000 de tineri – lideri de consilii ale elevilor, lideri ai ligilor studenților – care au transmis informațiile în așa fel încât ele să ajungă la cât mai mulți colegi. A doua etapă s-a desfășurat în august-septembrie 2018, când am avut întâlniri cu reprezentanții primăriilor, prefecturilor, consiliilor județene.
Un alt demers pe care îl consider important pentru românii noștri de peste hotare este faptul că, pe durata deținerii de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, aducem teme ce țin de diaspora la masa dezbaterilor europene. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a organizat reuniuni, atât la nivel de experți, cât și la nivel ministerial, cu partenerii noștri din UE pentru a aborda diaspora din perspectiva contribuției acesteia în statele gazdă, precum și a identificării unor mai bune modalități de a-i veni în sprijin și de a favoriza reinserția socio-profesională în țara de origine. Este o inițiativă cu caracter de pionierat pe care reprezentanții statelor membre au lăudat-o și prin care sperăm să găsim cât mai mulți parteneri alături de care să colaborăm în proiecte și politici dedicate diasporei.
„Avem oameni deosebit de valoroși care fac cinste României și care declară cu demnitate că sunt români”
– Se mai distinge și un parteneriat cu Academia Română. În ce constă colaborarea?
– Anul trecut, pe 28 februarie, am avut onoarea de a lansa chiar în aula acestui for al excelenței strategia și calendarul acțiunilor Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Pentru a-i putea sprijini și promova pe românii de pretutindeni, este nevoie de solidaritatea noastră, a tuturor românilor, de implicarea reală a fiecăruia dintre noi. Iar Academia Română ne poate susține în acest demers. În acest sens, am pus bazele unui parteneriat între Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Academia Română. Este un parteneriat în forma unui protocol, pentru că vorbim despre un proiect care este nu doar al Academiei, al ministerului, ci și al statului român. Avem o diaspora foarte puternică din punct de vedere numeric și valoric. Românii care trăiesc în străinătate sunt oameni apreciați, care s-au integrat armonios în comunitățile din țările de reședință. Avem oameni deosebit de valoroși care fac cinste României și declară cu demnitate faptul că sunt români. Cultura și arta sunt cărți de vizită de excepție ale României peste tot în lume și ne-am implicat, la nivelul ministerului, în promovarea excelenței românești de dincolo de granițele țării noastre. Am derulat, în acest sens, Gala „100 pentru Centenar” în cadrul căreia am premiat anul trecut 100 de români de succes din 10 state cu comunități semnificative de români: Italia, Spania, Franța, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Grecia, Israel, Statele Unite ale Americii, Belgia. Iar acești români care ne fac cinste peste hotare au fost incluși în Enciclopedia Românilor de Pretutindeni, realizată tocmai în baza acestui parteneriat cu Academia Română. Intenționăm să continuăm astfel de inițiative, pentru că avem nenumărați români extraordinari care fac istorie, din Noua Zeelandă până în Canada. În același timp, facem demersuri în vederea organizării unor reuniuni ale academicienilor români de peste hotare.
– Ați spus, la un moment dat, că „trebuie să convingem 10 milioane de români că România nu i-a uitat” și sunteți deja cunoscută ca militant pentru întoarcerea acasă a cât mai multora dintre cei plecați. Dați-le câteva argumente: de ce s-ar întoarce?
– România are nevoie de expertiza românilor din străinătate, alături de cea a românilor de acasă, și împreună putem construi o Românie mai puternică.
– S-a remarcat, inclusiv în presa străină, o tendință în rândurile românilor din diaspora de a se întoarce acasă ca investitori, nu doar pentru reîntregirea familiei. Cum încurajați acest antreprenoriat?
– Tocmai pentru a-i convinge pe românii de peste hotare că România nu i-a uitat, am considerat că trebuie să ajung în cât mai multe dintre aceste mici Românii de pretutindeni. Să cunosc comunitățile, să avem discuții oneste, deschise, pentru a cunoaște – „la prima mână”, cum se spune – care este situația. Mulți, foarte mulți dintre românii pe care i-am întâlnit mi-au spus că ar vrea să se întoarcă acasă și este datoria noastră nu doar să îi convingem, ci să le dovedim că România este o opțiune. Le spun românilor de pretutindeni că pot reveni acasă fie ca investitori, accesând linii de finanțare puse la dispoziție de Guvern prin programe precum „Diaspora Start-Up” sau „Start-Up Nation”, fie ca angajați pe o piață a muncii care are nevoie de experiența lor și de talentul lor. Știu, tot din discuțiile cu conaționalii noștri, că nu doar salariile din țară i-ar motiva să se întoarcă. Vor să vadă îmbunătățiri în ce privește infrastructura. Vor să aibă parte de servicii medicale de calitate, de educație de calitate, de autostrăzi, de o calitate a vieții, în general, comparabilă cu cea din țara unde trăiesc în acest moment. Se lucrează la nivel guvernamental, în cadrul unor grupuri ministeriale, la propuneri concrete care să completeze măsurile prezentate anterior. De exemplu, MRP este în discuții cu Ministerul Educației Naționale pentru a găsi soluții pentru o cât mai bună integrare școlară a copiilor românilor care se întorc. Dorim ca acești copii să aibă parte de sprijin special din partea unităților de învățământ, tocmai pentru că știm că buna integrare a copiilor în România e premisa unei povești de succes acasă pentru întreaga familie.
Guvernul dorește să identifice noi modalități de a veni în sprijinul românilor de peste hotare și de a-i convinge să se întoarcă în țară. România resimte de la zi la zi pierderea forței de muncă. Îi vrem pe românii noștri înapoi acasă, ei reprezintă prima opțiune pentru acoperirea deficitului de forță de muncă, înainte de a ne orienta spre mână de lucru din alte state.
„Există oportunități pentru românii care doresc să se întoarcă”
– Ați desfășurat un turneu cultural în țările cu diasporă românească semnificativă. Ne puteți spune ce fel de informații caută românii de afară despre România? Ați aflat, foarte probabil, și unele contraargumente. De ce NU s-ar întoarce românii acasă?
– Fie că au plecat din țară acum 3 ani, acum 10 sau 15 ani, românii nu au plecat de bine. Iar statutul României de membru al Uniunii Europene și liberalizarea pieței muncii pentru lucrătorii români sigur că au contribuit la decizia multor conaționali de a pleca din țară la muncă sau la studii. Fiecare păstrează legătura cu țara într-un fel sau altul. Unii se informează în permanență despre ce se întâmplă acasă, în special în zonele din care provin. Sunt interesați de reabilitarea drumurilor, de construcția de autostrăzi, de școli, spitale, de ce oportunități lucrative au apărut, ce investiții s-au făcut, de dezvoltarea agriculturii bio și a proiectelor ecologice. Este o atitudine pe care o încurajăm și noi, în toate întâlnirile cu membrii comunităților de români de pretutindeni, pentru că în țară lucrurile sunt în schimbare și există oportunități pentru românii care doresc să se întoarcă. Sigur că pentru mulți revenirea în țară nu este o opțiune. Este în primul rând cazul celor care s-au stabilit de mult timp în străinătate, poate nici nu mai au în România familie, rude, la care să se întoarcă, au copii mari, născuți în străinătate, care vor să își facă o viață acolo.
– Ați desfășurat și un turneu intern, în țară. Ne puteți da exemple de primării sau autorități județene care își monitorizează diaspora și țin legătura cu românii plecați?
– Am avut întâlniri cu primari din toate județele țării în cea de-a doua etapă a campaniei „Informare acasă! Siguranță în lume!” tocmai pentru a vedea împreună cu dumnealor cum ar putea rămâne în legătură cu cei care au plecat din comunitățile locale respective. Este foarte important ca aceste punți de comunicare să existe și să fie deschise în permanență. Așa cum își consultă și își informează cetățenii din localități despre proiecte și inițiative, edilii au aceeași responsabilitate și față de cetățenii plecați temporar în străinătate. Ar fi de un real folos ca tot mai mulți primari care își dau toată silinţa să asigure investiţii în infrastructură, apă, canalizare, reabilitări de drumuri, în sănătate, în educaţie, locuri de muncă, să le aducă la cunoștință aceste lucruri românilor de pretutindeni. Acolo unde primăriile mențin această comunicare, rezultatele se văd. Ca să vă dau doar câteva exemple, m-aș referi la cele din Borșa, din Negrești-Oaș, precum și la alte unități administrativ-teritoriale din județe precum Maramureș, Bistrița-Năsăud, Satu-Mare, Suceava, Prahova, Neamț, Tulcea, Galați…
– Ați inițiat și un demers inedit, cumva contra curentului: organizarea unor burse ale locurilor de muncă pentru românii din Spania, Italia și Marea Britanie. Ce rezultate au avut aceste burse?
– Organizarea bursei locurilor de muncă online destinată românilor de pretutindeni este un proiect convenit în cadrul discuțiilor dintre Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Prin intermediul acestei colaborări se urmărește îmbunătăţirea calităţii şi eficienței serviciilor de informare oferite românilor care lucrează în alte state membre UE în vederea facilitării mobilităţii forţei de muncă şi reintegrării socio-profesionale pe piaţa muncii din România, prin oferirea de informaţii clare, uşor de înţeles şi de accesat.
Este o inițiativă aflată în pregătire, ale cărei detalii sunt în curs de definitivare în runde de discuții ce vor avea loc în următoarea perioadă între reprezentanți ai MRP, MMJS, sindicate și patronate. Într-o primă fază, categoriile de muncă vizate sunt cele din domeniul construcțiilor, dat fiind că infrastructura reprezintă o prioritate națională. Pe măsură ce detaliile proiectului vor fi stabilite, le vom comunica în cel mai scurt timp, pentru ca de inițiativă să poată beneficia cât mai mulți români din diaspora.
O inițiativă în premieră: politici europene comune pentru diaspora
– Pentru 2019, ce acțiuni/campanii aveți în pregătire?
– În prima parte a acestui an, prioritare pentru noi au fost evenimentele pe care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni le-a organizat în marja deținerii de către România a Președinției prin rotație a Consiliului Uniunii Europene. Avem pe agendă trei evenimente, două la nivel de experți și unul la nivel ministerial. În februarie 2018 a avut loc, la Craiova, reuniunea la nivel de experți privind politicile pentru diaspora. În perioada 17-18 martie am avut la București oaspeți din numeroase state membre, miniștri, secretari de stat, consilieri prezidențiali, ambasadori, în cadrul reuniunii informale a miniștrilor pe problematici ce țin de diaspora, iar în luna mai va avea loc – în Bacău – o altă reuniune la nivel de experți. Avem schimburi de idei extrem de utile cu partenerii noștri din Uniunea Europeană pe problematici ce țin de diaspora din UE și practicile, la nivelul statelor membre, în ce privește relația cu conaționalii lor aflați în alte țări din spațiul comunitar. Toți oaspeții au felicitat România pentru că, pe durata deținerii Președinției rotative a Consiliului UE, a adus diaspora pe agenda dezbaterii la nivel european.
Au participat la dezbateri demnitari care sunt, ei înșiși, simboluri ale legăturilor cu diaspora: domnul Ricardo Merlo, secretar de stat în cadrul MAE italian, este născut în Argentina, din mamă spaniolă și tată italian, iar domnul Bernd-Bernhard Fabritius, împuternicit al Guvernului Federal pentru Imigrare și Minorități Naționale, este născut în România.
S-a făcut referire, în cadrul dezbaterilor, la necesitatea unor politici europene comune în ce privește diaspora și la nevoia ca această inițiativă cu caracter de pionierat să continue și în următoarele președinții rotative.
Pentru anul în curs mai pregătim și lansarea Taberelor ARC – extinderea dincolo de granițele țării a campaniei „Informare acasă! Siguranță în lume!” – și vom începe cu derularea campaniei în Republica Moldova, în baza înțelegerii cu Biroul pentru Relația cu Diaspora. Vom pune accent pe programe și proiecte care să încurajeze și să dezvolte educația în limba română a copiilor români de pretutindeni.
Vom începe foarte curând sesiunile de finanțări pentru proiecte dedicate românilor de pretutindeni. Anul acesta au fost suspuse consultării publice documentele necesare finanțării, pentru a face îmbunătățiri acolo unde beneficiarii ne semnalează că am putea fi mai eficienți în sprijinul pe care îl acordăm. Ca element de noutate, în 2019 vor exista doar două sesiuni de finanțare pentru depunerea proiectelor. Prima dintre acestea va dura 15 zile. O altă noutate este reprezentată de înlocuirea programului CENTENAR din 2018 cu programul destinat deținerii Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, linie de finanțare disponibilă pentru prima sesiune de proiecte.
Vom continua recunoașterea și promovarea românilor valoroși de peste hotare începută anul trecut prin Gala „100 pentru centenar”. De asemenea, vom organiza întâlniri cu academicieni români, dar și cu profesioniști români care și-au făcut un renume peste hotare în diverse domenii – medicină, antreprenoriat, educație etc. – în vederea schimbului de bune practici și a sprijinirii, prin expertiza lor și prin inițiativele lor, sectoarele respective din România. Pentru că este nevoie de cât mai multe parteneriate și inițiative pentru a promova România și valorile sale.
Românii de pretutindeni reprezintă o bogăție, o resursă incredibilă, dar și – pentru noi – o responsabilitate pe măsură. Sper ca prin proiectele proprii ale ministerului, dar și prin finanțările pe care le acordăm asociațiilor, organizațiilor, bisericilor românilor de peste granițe, să le fim alături pentru a păstra și a promova identitatea națională.
