Asociația Magistraților din România (AMR), condusă de judecătoarea Andreea Ciucă, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), condusă de judecătoarea Florica Roman, și Asociația Procurorilor din România (APR), condusă de procuroarea Elena Iordache reaționează după publicarea Raportului MCV din 22 octombrie 2019 și denunță „neadevărurile flagrante” pe care acest act le conține, acuzând că acestea „nu pot decât să îi revolte pe magistrați, avocați, pe cetățeni și pe toți cei care cunosc realitățile din justiția din România”.
Ce este MCV-ul?
Atunci când au aderat la UE, la 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria mai aveau încă probleme legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupție și, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. De aceea, Comisia a instituit mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), o măsură tranzitorie prin care să poate ajuta cele două țări să remedieze aceste probleme.
Cine aprobă MCV-ul?
Rapoartele conțin evaluarea situației de către Comisie și recomandările pe care aceasta le adresează autorităților bulgare și române. Ele sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care analizează în profunzime fiecare dintre obiectivele de referință stabilite în cadrul MCV. Toate rapoartele Comisiei, metodologia utilizată și concluziile formulate sunt ulterior discutate în Consiliul de Miniștri, care a aprobat întotdeauna rapoartele în concluziile sale.
În acest sens, un rol esențial îl au Frans Timmermans și Vera Jourova, cea din urmă fiind coordonată de Frans Timmermans.
Ceea ce a stârnit nemulțumirea magistraților din România, este tocmai încălcarea drepturilor fundamentale ale omului dar și justiția subterană creată în urma protocoalelor secrete, a căror clauze, au făcut ca sistemul judiciar să fie supus serviciilor de informații mai înainte de a le considera doar,,protocoale de colaborare”.
De ce Comisia a trecut peste subordonarea justițiarilor în urma protocoalelor cu serviciile de informații?
Un aspect important din cv-ul domnul Timmerans poate să explice de ce Comisia a trecut rapid peste protocoalele cu serviciile de informații. La 6 ianuarie 1986, Frans Timmermans, a fost recrutat în Armata Regală Olandeză ca PFC (private first class) pentru Serviciul de Informații și Securitate Militară Olandeză, ca interogator al prizonierilor ruși. Frans Timmermans vorbește fluent limba rusă. Private First Class (PFC) este un rang militar deținut de personalul junior alăturat în rândul forțelor armate ale unor țări. Este un grad mic, sub soldat, echivalentul în armata română – Fruntaș – Private First Class (OR-3).
Timmermans cu premierul olandez Mark Rutte și președintele rus Vladimir Putin, 6 martie 2013
Frans Timmermans a deținut funcția de Ministru al Afacerilor Externe în cabinetul Rutte 2. În perioada 2012-2014 s-a întâlnit de două ori cu Vladimir Putin, o dată în 2013 și o dată la Summitul Securității Nucleare din anul 2014. Între cele două evenimente având loc doborârea peste Ucraina a avionului Malaysia Airline în care 194 de cetățeni olandezi și-au pierdut viața pe 14 iulie 2014. La 21 iulie 2014, Timmermans s-a adresat Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite la New York într-un speech emoționant, fapt ce a făcut să fie desemnat din partea Olandei pentru Comisia Junker, cea care i-a oferit postul de Prim Vicepreședinte al Comisiei Europene cu Portofoliu pe Stat de Drept și Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului.
Vicepreședintele Comisiei Europene 2014 – 1 noiembrie 2019
Portofoliu: Reglementări mai bune, Relațiile interinstituționale, Statul de Drept și Carta drepturilor fundamentale
Printre Responsabilități:
*Coordonarea lucrărilor privind o mai bună reglementare în cadrul Comisiei, asigurându-se că fiecare propunere respectă principiile subsidiarității și proporționalității, care sunt în centrul activității Comisiei.
*Coordonarea activității Comisiei privind statul de drept și asigurarea respectării fiecărei propuneri și inițiative a Comisiei cu Carta drepturilor fundamentale.
*Ghidarea activității comisarului pentru justiție, consumatori și egalitate de gen și a comisarului pentru migrație și afaceri interne.
*Supravegherea relațiilor Comisiei Europene cu celelalte instituții europene și promovarea unui nou parteneriat cu parlamentele naționale.
Deci o influență clară asupra instituțiilor judiciare europene, cum ar fi Curtea Europeană de Justiție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Euro Just, nou inființata Procuratură Europeană (EPPO), GRECO (Grupul Statelor Împotriva Corupției), etc. Din responsabilitățile sale fiind chiar ghidarea activității comisarului pentru justiție și supravegherea relațiilor Comisiei Europene cu celelalte instituții europene.
De ce România în MCV și Bulgaria afară din MCV?
Pe 1 iulie 2019, presa europeană titra în politico.eu ,, Timmermans, Borissov și arta chat-ului din spatele cortinelor” sau neweurope ,,Când Borissov l-a întâlnit pe Frans: o afacere în devenire?”.
Schimbul lor de replici oferit o rară imagine a modului în care se joacă astfel de conversații, așa cum a fost transmis pe pagina de Facebook a liderului bulgar – până când Timmermans a sugerat că este timpul să înceteze înregistrarea.
Borissov a prezentat o listă cu „ce este important pentru noi” – incluzând planurile pentru un hub internațional de gaze în Bulgaria, dorința Sofiei de a se alătura zonei Schengen fără frontieră cu UE și închiderea mecanismului MCV .
„Am vrut să te văd pentru a discuta acele lucruri”, a spus Borissov lui Timmermans.
La schimb, Borisov i-a promis susținerea sa pentru postul de Președinte al Comisiei Europene.
Iată că deși Timmermans nu a reușit să ajungă Președintele Comisiei Europene, s-a ținut de cuvânt în ceea ce privește ridicarea MCV-ului Bulgariei. Acest fapt, confirmă influența majoră a încă Prim Vicepreședinte al Comisiei Europene – Frans Timmermans.
Vera Jourova. Comisarul European pe Jusțiție 2014- 1 noiembrie 2019
Printre Responsabilități se numără:
*Înființarea unui procuror public european independent până în 2016, pentru a proteja bugetul UE împotriva fraudei și consolidarea cooperării judiciare în materie penală.
*Încheierea aderării UE la Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale ale Consiliului Europei
*Asigurarea că toate propunerile Comisiei respectă Carta europeană a drepturilor fundamentale.
Sub coordonarea lui Timmermans, oamenii Verei Jourova nu s-au mai întâlnit cu cele 3 asociații ale Magistraților Români
În vastul comunicat de presă remis de cele trei asociații profesionale ale magistraților, magistrații își exprimă convingerea că întregul Raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare este întocmit exclusiv pe baza informațiilor furnizate de anumite asociații profesionale– sesizând în acest sens că nici AMR, nici APR, nici UNJR nu au mai fost invitate la intâlnirile cu delegația Comisiei Europene după anul 2016 – și contine date care nu corespund realității, ori fac abstracție.Același Raport arată și că persoanele care au lucrat la întocmirea documentului nu cunosc modul în care funcționează instanțele și parchetele din România, și nesocotesc chiar rolul unor instituții ale Statului, precum Curtea Constituțională a României.
Comunicat AMR, AJADO, APR: „Nereflectarea situației reale a sistemului judiciar, determinată de o abordare trunchiată a problemelor, a fost cauzată de modul de lucru utilizat pe parcursul anilor de monitorizare”.
AMR, AJADO și APR arată că reprezentații Comisiei Europene sunt mai degrabă îngrijorați de deciziile Curtii Constitutionale prin care au fost declarate nelegale și neconstituționale prevederile protocoalelor secrete semnate de Laura Kovesi, Augustin Lazăr, Florian Coldea, George Maior și Eduard Hellvig, reținând că ar urma să afecteze lupta împotriva corupției, decât de faptul că aceste protocoale au generat încălcarea drepturilor fundamentale ale omului prin crearea unei justiții subterane.
Este inadmisibil, acuză judecătoarele Andreea Ciucă și Florica Roman, împreună cu procuroarea Elena Iordache, că folosindu-se de Mecanismul de Cooperare și Verificare, „Comisia Europeană să impună României revenirea la practicile abuzive ale imixtiunii serviciilor secrete în actul de justiție”, prin continuarea unor astfel de protocoale.
Pe de altă parte, în timp ce protocoalele secrete sunt ridicate în slăvi în MCV, experții Comisiei Europene nu suflă o vorba despre eșecul luptei anticorupție sau despre colaborările nelegale dintre procurori și serviciile secrete.
În schimb, raportorii Comisiei Europene emit mai multe critici referitoare la funcționarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, pe care o vor desființată, făcând abstracție de modul nelegal în care a funcționat mai bine de patru ani în DNA un serviciu care se ocupa cu vânarea judecătorilor și procurorilor.
„Subliniem, în acest context, că SIIJ nu a trimis în judecată niciun judecător sau procuror pentru „infracțiuni” rezultând din soluțiile pronunțate în dosarele cu care au fost investiți și nici pentru exprimarea publică, în mod critic, față de unele modificări aduse Legilor justiției. În schimb, DNA, și-a permis să se transforme în „supra-instanță”, peste instanțele de control judiciar, pentru unele soluții date de magistrați, trimițându-i în judecată pe motiv că, după aprecierea procurorilor DNA, erau nelegale și netemeinice”, se arată în comunicatul AMR, AJADO și APR.
