Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Iohannis visează, în continuare, la Schengen

Chiar dacă statele vestice, în special Olanda, se opun vehement aderării României la celebrul Spațiu Schengen, președintele Iohannis crede, încă, în karma sa. Din păcate, în afară de "dorința de aderare", Palatul Cotroceni n-a făcut mai nimic în acest sens.

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 16.01.2020 - 13:26

Administrația Prezidențială a României nu a venit cu niciun proiect concret care să convingă statele din Vestul Europei că merităm să stăm la aceeași masă cu ele.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că se va acţiona în continuare în vederea aderării României la spaţiul Schengen şi la zona euro.

"Vom continua să acţionăm pentru aderarea la spaţiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securităţii pentru întregul spaţiu de liberă circulaţie din Uniune şi, de asemenea, pentru aderarea la zona euro atunci când toate condiţiile vor fi îndeplinite", a spus şeful statului, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România.

La numai șase ani după aderarea la UE, Comisia Europeană a aprobat aderarea Croației la spațiul Schengen. România și Bulgaria, la 12 ani de la aderare, sunt încă departe de acest prag.

După patru ani de evaluări, Comisia a ajuns la concluzia că Zagrebul îndeplinește toate condițiile pentru a face parte din Schengen. Printre condițiile impuse statelor membre pentru aderarea la Schengen se numără securizarea frontierelor, un subiect delicat la nivel european după 2015, ca urmare a crizei refugiaților. 

„Spațiul Schengen vine cu libertăți și privilegii, dar și cu mari responsabilități. Aderarea Croației, dar și a Bulgariei și României este importantă, date fiind provocările de securitate și migrație din ziua de azi”, a spus comisarul european pentru Migrație și Afaceri Interne, Dimitris Avramopoulos.

Euronews a observat bine că decizia Comisiei Europene poate fi privită ca o „lovitură” pentru România și Bulgaria, țări care deși au aderat la Uniunea Europeană cu șase ani înaintea Croației, încă nu au primit undă verde pentru intrarea în Spațiul Schengen.
„Pentru Croația nu este doar o satisfacție. Este un angajament. Trebuie să lucrăm pentru a depăși problemele cu care ne confruntăm”, a declarat europarlamentarul croat Tonino Picula.

Cu toate acestea, nu toți membrii Parlamentului European sunt de acord cu decizia Comisiei.
„Sunt dezamăgită. Cred că este o decizie politică și regret că nu putem discuta subiectul cu noua Comisie. Nu avem un Spațiu Schengen funcțional în acest moment. Această decizie este greșită”, a declarat socialista Tanja Fajon, europarlamentar din Slovenia. De altfel, Slovenia s-a opus în repetate rânduri aderării Croației la Schengen.

După recomandarea Comisiei Europene, Croația va putea intra oficial în Spațiul Schengen doar după ce toate statele membre vor aproba aderarea.

Comentarii