În contextul valului de dosare penale grele din ultimul timp și al presiunii pe care DNA o pune asupra aleșilor și prin propunerile de modificare a Constituției înaintate, premierul Ponta a reînviat o mai veche și deosebit de periculoasă idee: procurorii să fie scoși din rândul magistraților.
Potrivit specialiștilor, efectele unei asemenea schimbări ar fi devastatoare asupra independenței anchetatorilor și, implicit, a luptei anticorupție.
Premierul Victor Ponta a anunțat ieri că vrea să-i scoată pe procurori din categoria magistraților prin modificări ale Constituției și legislației care reglementează puterea judecătorească. Efectele imediate ar fi subordonarea politică totală a procurorilor față de ministrul Justiției și față de premier, ca și dispariția independenței și stabilității procurorilor pe dosarele penale. Procurorii, ca și dosarele pe care le-ar instrumenta, ar fi la cheremul șefilor ierarhici și al șefilor politici ai acestora, așa cum era pe vremea lui Ceaușescu.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Marius Tudose, a declarat pentru România liberă că membrii Consiliului i-au anunțat deja pe legiuitori că doresc păstrarea statutului de magistrat pentru procurori deoarece numai acest statut le apără independența. Specialiștii spun că scoaterea procurorilor din categoria magistraților e o șmecherie a premierului pentru a anihila Direcția Națională Anticorupție, care a devenit independentă și pune în pericol averile adunate nelegal de către politicieni, averi sechestrate imediat după începerea urmăririi penale și confiscate după condamnare.
În plus, consideră experții consultați de RL sub condiția anonimatului, începe să funcționeze și instituția confiscării extinse a averilor dobândite nelegal pentru cei condamnați la mai mult de patru ani închisoare, potrivit directivei promovate în Parlamentul European de către Monica Macovei, ceea ce a creat un disconfort major în rândul celor care au ceva de ascuns.
Contextul
Premierul Victor Ponta, și președintele PSD, a declarat, ieri, că "nu orice fel de procuror" îi poate ancheta pe senatori şi a apreciat că, deşi iniţial el s-a opus propunerii ca procurorii să fie scoşi din categoria magistraţilor, o astfel de propunere ar avea în prezent susţinere în Parlament.
De ce? Ce s-a întâmplat în prezent?
În prezentul apropiat sunt inculpați din ce în ce mai mulți parlamentari și miniștri pentru corupție, iar instanțele de judecată dau pedepse grele și dispun confiscări.
Dacă nu ar mai avea dosare penale instrumentate de procurori independenți, instanțele n-ar mai avea pe ce să pronunțe condamnări, spun specialiștii consultați de România liberă.
De ce procurorii au acum liber la făcut dosare penale
Potrivit actualei Constituții, statutul procurorilor este reglementat la “Capitolul VI – Autoritatea Judecătorească”. Procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției, dar au statut de magistrați ca și judecătorii, iar garantul independenței lor este Consiliul Superior al Magistraturii.
Cariera și independența procurorilor depind de CSM, iar greșelile lor sunt sancționate tot de către CSM. Dintre cei 19 membri ai Consiliului, 14 sunt aleși în adunări generale ale magistraților (cinci procurori și nouă judecători). Restul membrilor sunt: doi reprezentanți ai societății civile, aleși de Senat, și trei membri de drept, respectiv președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al României și ministrul Justiției. Practic, singurul politician “pursânge” în CSM este ministrul Justiției. Această structură ar trebui să ferească autoritatea judecătorească, din care fac parte și procurorii, de imixtiuni politice.
În plus, pe fondul reformelor din ultimii ani, procurorii beneficiază și de ceea ce se numește “stabilitate pe dosar”. Acest lucru înseamnă că nici măcar șeful direct al procurorului nu-i poate da ordine cu privire la mersul anchetei. Schimbările propuse acum de premierul Ponta și susținute, după cum declară șeful PSD, de majoritatea parlamentară și de președintele țării ne-ar întoarce țara la practicile comuniste, mai grave decât cele din perioada premierului Năstase, când, din cauza presiunilor de a aresta un nevinovat, procurorul Cristian Panait a preferat să cadă de la etajul patru și să moară.
DNA vrea să scoată imunitatea din Constituție
Repunerea pe tapet de către premierul Ponta a ideii ca procurorii să fie scoși din rândul magistraților survine în contextul scandalului Șova și al propunerilor DNA de revizuire a Constituției astfel încât anchetatorii să aibă un statut cu adevărat independent, iar parlamentarii și foștii/actualii miniștri să nu mai poată fi protejați de colegi.
Concret, Laura Codruța Kövesi a propus, în numele instituției pe care o conduce, modificarea a patru prevederi din Constituție, arătând că în acest fel se va îmbunătăți activitatea DNA. În primul rând, procurorul-șef anticorupție ar dori, „pentru buna funcționare a Justiției“, eliminarea mențiunii (art. 132, alin. 1 în Legea fundamentală) potrivit căreia procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției.
De asemenea, Kövesi ar dori modificarea articolului din Constituție (art. 72) referitor la imunitatea parlamentară, în sensul ca aceasta să se limiteze „strict“ la declarațiile politice făcute de senatori și deputați. „Condiționarea unei măsuri preventive (reținere, arestare preventivă – n.r.) de acordul colegilor persoanei cercetate reprezintă o formă de discriminare față de ceilalți cetățeni implicați într-un proces penal și o limitare a atribuțiilor constituționale ale judecătorilor, singurii îndrituiți să dispună cu privire la privarea de libertate a unei persoane“, se arată în propunerile de revizuire a Constituției trimise de DNA Comisiei de specialitate din Parlament. În același sens, procurorul-șef anticorupție ar dori să fie modificat art. 109 alin. 2 din Legea fundamentală, astfel încât miniștrii (foști sau actuali) să poată răspunde penal fără a fi nevoie de avizul președintelui sau, după caz, al Parlamentului.
Prelungirea duratei reținerii, cerută la unison
În punctul de vedere trimis Parlamentului, DNA ridică și problema prelungirii duratei reținerii preventive, de la 24 de ore la 72 de ore (art. 23 alin. 3). „Realizarea audierilor, aducerea la cunoștință a învinuirii, întocmirea tuturor actelor procesuale, prezentarea dosarului în instanță, studierea cauzei de către judecător și inculpați și desfășurarea ședinței de judecată într-un interval de 24 de ore privează toți participanții la procesul penal de posibilitatea de a-și exercita în mod complet atribuțiile“, este argumentul adus de DNA în sprijinul propunerii. Totodată, este invocat faptul că în majoritatea statelor europene durata reținerii este de 48 sau 72 de ore.
O propunere similară celei venite de la DNA a înaintat aleșilor și Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit instituției, durata reținerii ar trebui majorată la 48 de ore, dar că aceasta ar trebui prevăzută nu în Constituție, ci în Codul de Procedură Penală.
Tot o propunere de eliminare din Legea fundamentală a formulat CSM și în ceea ce privește răspunderea materială a magistraților, sub argumentul că, în caz contrar, ar trebui tot prin Constituție reglementată și răspunderea materială pentru prejudiciile cauzate de celelalte puteri în stat. Potrivit CSM, răspunderea materială a magistraților ar trebui soluționată legislativ prin lege organică.
De asemenea, CSM ar dori, pentru asigurarea echilibrului puterilor în stat, să numească trei din cei nouă judecători de la Curtea Constituțională. În prezent, trei sunt numiți de președinte, trei de Camera Deputaților și trei de Senat.
Senatul a încercat să-l scape pe Dan Șova printr-o hotărâre datată 25 martie
Constrânși de Curtea Constituțională să emită o hotărâre în cazul Dan Șova, senatorii puterii au mers, și de data aceasta, pe un artificiu: o hotărâre de interpretare a votului din 25 martie cu raportare la prevederile neconstituționale existente la acel moment.
La rândul său, DNA a sporit presiunea asupra aleșilor, trimițând o nouă solicitare de documente și o somație: actele să fie expediate până mâine, 22 aprilie.
Interpretarea neconstituțională, menținută?
Văzând votul exprimat în 25 martie la cererea DNA (79 „pentru“, 67 „împotrivă“ și cinci voturi anulate, la un total de 151 voturi exprimate), Senatul constată „că nu au fost întrunite condițiile cerute de art. 24, alin. 4 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor și de art. 173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviința reținerea și arestarea preventivă a domnului senator Șova Dan-Coman“. Aceasta era formularea prin care puterea a încercat, ieri, să iasă din impasul generat de modul în care Călin Popescu Tăriceanu a interpretat votul în cazul senatorului PSD și de decizia Curții Constituționale din 8 aprilie.
Dacă ne uităm că, între timp, atât Regulamentul Senatului, cât și Statutul aleșilor au fost modificate în sensul înlocuirii, la cererile DNA, a majorității absolute cu una simplă, rezulta o contradicție clară. Cum nu au fost întrunite condițiile dacă au votat pentru solicitarea procurorilor mai mult de jumătate din senatorii prezenți?
Ei bine, pentru a ieși din încurcătură, puterea vroia să procedeze în felul următor: să dateze hotărârea 25 martie. În acest fel, chiar dacă documentul era adoptat ieri (la ora închiderii ediției, nu fusese exprimat vreun vot – n.r.), Tăriceanu și PSD se asigurau că interpretarea se face în baza prevederilor în vigoare la momentul 25 martie 2015, prevederi despre care știau că sunt neconstituționale (dovadă că, după sesizarea CCR, s-au grăbit să le modifice).
Conformare la somația DNA
La aproape o săptămână de la refuzul de a trimite procurorilor DNA toate înscrisurile întocmite în cazul Șova, dar și în celelalte cazuri privind urmărirea penală, reținerea și arestarea preventivă a unor aleși, Senatul a revenit la sentimente mai bune: Secretariatul General va trimite, rapid, documentele. Ce a determinat conducerea Senatului să se răzgândească? O nouă scrisoare venită de la DNA, în care aleșii sunt înștiințați că „refuzul de punere la dispoziția DNA a înscrisurilor solicitate constituie infracțiunea de obstrucționare a justiției“. În aceeași cerere, DNA îl atenționează pe șeful Senatului că nu a fost încălcată vreo procedură săptămâna trecută, când solicitarea de documente a fost trimisă direct de procurori, fără a mai ajunge pe la Parchetul General și Ministerul Justiției. Explicația? Procedura invocată de Tăriceanu și, ulterior, chiar și de premierul Ponta, este aplicabilă exclusiv cererilor de reținere sau arestare, respectiv de începere a urmăririi penale.
Premierul Ponta a declarat, duminică seara, într-o emisiune la Antena 3, că l-a atenționat pe ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, că solicitarea „unui procuror DNA“ către Senat ar fi încălcat procedura. „Mi-a zis că o să vorbească cu procurorul general şi o să-i spună, nu public. Aici e vorba de respect între instituţii. Senatorii nu sunt angajaţii unui procuror de la DNA, cum nici procurorii nu sunt angajaţii Senatului“, a mai arătat șeful Executivului.
